Ședințe de judecată: Februarie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2229/2024

Decizia nr. 2229

Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală la data de 22.01.2024, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 485/06.06.2023 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1943/A/29.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I a Penală, exclusiv în ceea ce priveste soluţionarea laturii civile a cauzei, solicitând, în conformitate cu art. 513 alin. (4) C. proc. civ., schimbarea în parte a deciziei a cărei revizuire se cere, relativ cu privire la soluţia dată pe latura civilă a cauzei, iar, pe cale de consecinţă, înlăturarea considerentelor prin care se stabilesc cote de contribuţie egale cu celălalt coinculpat la producerea prejudiciului.

Prin decizia penală nr. 310/A din 11 martie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a făcut aplicarea art. 510 alin. (1) C. proc. civ., şi a apreciat că Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (secţia civilă) este competentă material a soluţiona cauza, sentinţa penală fiind pronunţată în fond de către această instanţă. De altfel, soluţia a fost modificată în calea de atac numai sub aspectul pedepselor complementare, fiind menţinute dispoziţiile instanţei de fond privind soluţionarea laturii civile a cauzei.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 6001 din 30 mai 2024, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut incidenţa aceloraşi dispoziţii procedurale, respectiv ale art. 510 alin. (1) C. proc. civ., însă a apreciat că prin cererea de revizuire nu se solicită revizuirea niciunui element din cuprinsul sentinţei pronunţate de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, ci revizuentul cere expres revizuirea unor considerente ale deciziei penale pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti şi care ar depăşi cadrul fixat prin motivarea instanţei de fond.

Astfel, a reţinut că obiectul prezentei cauze este reprezentat de revizuirea deciziei penale nr. 1943/A/29.11.2023, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2021, iar nu a sentinţei penale nr. 485/06.06.2023, pronunţată de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2021.

Pentru aceste motive, s-a apreciat că revine Curţii de Apel Bucureşti - prin una dintre secţiile sale civile - competenţa exclusivă de soluţionare a litigiului de faţă.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (2) C. proc. civ., există conflict de competenţă "când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente."

Pentru a se reţine existenţa conflictului negativ de competenţă este necesară, aşadar, întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: prima teză a normei citate impune ca două sau mai multe instanţe să se fi dezînvestit de soluţionarea unei cauze, iar dezînvestirea să fie reciprocă iar, cea de-a doua teză impune existenţa unei dezînvestiri succesive, ultima dintre instanţele învestite ca urmare a declinării de competenţă să îşi decline competenţa, la rândul său, în favoarea uneia dintre celelalte instanţe care s-au declarat necompetente.

În speţă nu se identifică niciuna dintre premisele necesare naşterii unui conflict negativ de competenţă, analizat prin prisma art. 133 C. proc. civ.

Aşa cum reiese în mod expres din cuprinsul sentinţei civile nr. 6001 din 30 mai 2024, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a apreciat că revine secţiei civile a Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti nu şi-a declinat competenţa în favoarea secţiei penale a curţii de apel, nefăcând nicio apreciere cu privire la competenţa sa materială funcţională în soluţionarea pricinii, ci, constatând că se solicită revizuirea deciziei penale nr. 1943/2023 a Curţii de Apel Bucureşti, exclusiv din perspectiva laturii civile, a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ., revine Curţii de Apel Bucureşti - prin una din secţiile sale civile - competenţa de soluţionare a litigiului, sens în care a dispus declinarea cauzei către această instanţă.

În raport cu acest aspect, este evident că, în speţă, nu este îndeplinită condiţia existenţei unei declinării reciproce impusă de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., deoarece prin sentinţa civilă nr. 6001 din 30 mai 2024, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti nu s-a dezînvestit în favoarea secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, aceasta fiind instanţa care a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Cum în cauză nu există instanţe care să-şi fi declinat reciproc competenţa, nu se poate reţine existenţa unui conflict negativ de competenţă asupra căruia Înalta Curte să se poată pronunţa, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge sesizarea privind pronunţarea regulatorului de competenţă, dosarul urmând a fi restituit instanţei care a transmis sesizarea, respectiv Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge sesizarea, constatând inexistenţa conflictului negativ de competenţă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.