Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2024
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti
Prin decizia civilă nr. 786 din data de 06 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 40 R/28.05.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2019.
Prin decizia civilă nr. 253 din 15 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia netimbrării şi, pe cale de consecinţă, a anulat ca netimbrată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 786 din data de 06.10.2021 pronuntate de aceeaşi instanţă.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 253 din 15 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a declarat recurs contestatorul A..
Prin cererea de recurs, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul a realizat o prezentare a litigiului, susţinând că probele, cererile şi demersurile sale au fost ignorate de către instanţe.
A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiţie, precum şi că a invocat mai multe excepţii de neconstituţionalitate care nu au fost luate în considerare de către instanţe.
Totodată, a precizat că achită taxa judiciară de timbru, dar că se impune a se avea în vedere că s-a conformat acestei solicitări şi până acum.
Recurentul-contestator a solicitat pronunţarea asupra celor 11 excepţii de neconstituţionalitate pe care susţine că le-a invocat, sesizarea Curţii Constituţionale şi a subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanţa de contencios constituţional va soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
3. Procedura de filtru
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 21 noiembrie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin raport, s-a reţinut că, în opinia raportorului, cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., însă că aceasta este netimbrată, că recurentul-contestator nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de lege, precum şi că recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac.
Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la 28 iunie şi 1 iulie 2024, fiind formulat punct de vedere la acesta de către recurent.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepţiile procesuale incidente - excepţia netimbrării şi excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată următoarele:
II.1. Cu privire la excepţia netimbrării, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: (…) c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant".
De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.
În litigiul pendinte, prin rezoluţia din 11 decembrie 2023, de verificare şi regularizare a cererii de recurs, instanţa a stabilit în sarcina recurentului obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeaşi rezoluţie, recurentului i s-a adus la cunoştinţă faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 33, 43 şi 43 din O.U.G. nr. 80/2013.
Obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, în data de 20 decembrie 2023, prin intermediul adresei emise în data de 14 decembrie 2023, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.
Recurentul-pârât nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru şi nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, ori cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Întrucât recurentul-contestator nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancţiunea anulării acestuia.
II. 2. Cu privire la excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin decizia civilă nr. 253 din 15 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost anulată, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 786 din data de 06.10.2021 pronuntate de aceeaşi instanţă.
Prin cererea de recurs, recurentul a arătat că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti este nelegală, însă, în continuare acesta nu s-a raportat la considerentele deciziei atacate, arătându-şi doar nemulţumirea cu privire la parcursul procesual anterior, susţinând că a invocat mai multe excepţii de neconstituţionalitate, care nu au fost luate în considerare de către instanţe.
Astfel, recurentul a făcut referire la aspectele susţinute de-a lungul parcursului său procesual, fără a se raporta la soluţia de anulare pentru netimbrare pronunţată în cauză de instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare.
Înalta Curte reţine, în acest sens, că recurentul nu a făcut trimitere la considerentele curţii de apel, la modalitatea în care a fost aplicată sancţiunea nulităţii, şi nici nu a indicat vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate.
Ca atare, invocarea de către recurentul-contestator a unor aspecte de netemeinicie ale litigiului, care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, şi fără avea legătură cu raţionamentul instanţei de apel, nu poate conduce la examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecăţii.
Drept urmare, având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.
II. 3. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului
În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."
Art. 634 alin. (1) pct. l din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.
Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalităţii căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând ca mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea înseşi a acestora trebuie să se realizeze în condiţiile legii.
În cauză, calea de atac are ca obiect decizia civilă nr. 253 din 15 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori prin care a fost anulată, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 786 din 06 octombrie 2021 a aceleiaşi instanţe.
Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., " hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată ".
Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare, respectiv decizia civilă nr. 786 din 06 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie este o hotărâre definitivă, pronunţată în soluţionarea unui recurs respins, ca inadmisibil.
Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Prin urmare, cum hotărârea atacată cu contestaţie în anulare a fost pronunţată în soluţionarea unui recurs, fiind deci o hotărâre definitivă, rezultă că nici decizia recurată, pronunţată în contestaţie în anulare, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ.
Având în vedere aceste excepţii, precum şi efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepţia netimbrării.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de contestatorul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 253 din 15 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2024.