Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 103/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.

Asupra recursului de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin acțiunea înregistrată la data de 16 iulie 2001 reclamanta C.C.C.R. Pitești județul Vâlcea a solicitat anularea hotărârii nr. 8 din 7 mai 2001 și a hotărârii nr. 53 din 18 iunie 2001 ambele emise de Banca Națională a României prin care i s-a refuzat acordarea avizului prealabil de reorganizare conform O.U.G. nr. 97/2000, modificată.

            În motivarea cererii s-a arătat că s-a refuzat acordarea avizului pe considerentul că nu și-au onorat integral obligațiile scadente, dar că acestea provin din creditul restant și dobânzile aferente datorate Băncii Internaționale a Religiilor, bancă în faliment, și din obligații către bugetul statului.

            Contestația formulată de C.C.C.R. Pitești împotriva hotărârii nr. 8/2001 a Băncii Naționale a României a fost respinsă ca neîntemeiată prin hotărârea nr. 53 din 18 iunie 2001 de către Consiliul de Administrației a Băncii Naționale a României.

            Recursul este nefondat.

            Reclamanta a formulat cerere pentru acordarea avizului prealabil de reorganizare în cadrul rețelei C.C.C.R. cerere pe care Banca Națională a României a respins-o prin hotărârea nr. 8 din 7 mai 2001 în temeiul art. 254 lit. e) din O.U.G. nr. 97/2000 modificată, având în vedere că reclamanta s-a aflat în situația de a înregistra obligații scadente neonorate.

            Contestațiile formulate de recurenta și C.C.C.R. împotriva hotărârii au fost respinse ca neîntemeiate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României prin hotărârea nr. 53 din 18 iunie 2001.

            Conform prevederilor art. 250 din O.U.G. nr. 97/2000 așa cum au fost completate prin O.U.G. nr. 272/2000 (în vigoare la data solicitării autorizării). „Pe parcursul întregului proces de autorizare fiecare organizație a cooperației de credit trebuie să nu se afle în situația de a nu își fi onorat integral obligațiile scadente și să nu înregistreze un nivel negativ al activului net. În acest sens, pentru fiecare dintre organizațiile cooperației de credit existente se va prezenta în fiecare etapă a procesului de autorizare câte o declarație din care rezultă că organizația respectivă are toate obligațiile scadente onorate și că nu înregistrează un nivel negativ al activului net”.

            Așa cum rezultă din probele dosarului și cum recunoaște și recurenta atât la data solicitării avizului prealabil de organizare cât și ulterior acestora, înregistra obligații scadente neonorate.

            De asemenea, recurenta a înregistrat și un nivel negativ al activului net.

            Motivarea recurentei că debitul restant provine din împrumuturile luate de la B.I.R. care a intrat în faliment nu prezintă relevanță în cauză, textul menționat mai sus prevăzând că pe întregul proces de autorizare recurenta nu trebuia să aibă obligații scadente neonorate și de asemenea să aibă un activ net pozitiv.

            Cum recurenta nu a îndeplinit aceste condiții intimata nu i-a acordat avizul prealabil solicitat.

            În consecință, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi respins.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

 

            Respinge recursul declarat de C.C.C.R. Pitești județul Vâlcea împotriva hotărârii nr. 53 din 18 ianuarie 2001 a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.