Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea contestată
Prin Hotărârea nr. 2606 din 16 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, s-a respins cererea doamnei A., judecător la Tribunalul Bucureşti, privind eliberarea din funcţie, prin demisie, cu rezervarea postului de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti.
Totodată, s-a respins cererea doamnei A., judecător la Tribunalul Bucureşti, privind detaşarea la Parchetul European.
2. Contestaţia formulată în cauză
Împotriva Hotărârii nr. 2606 din 16 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a formulat contestaţie A., solicitând anularea acesteia şi obligarea intimatului Consiliului Superior al Magistraturii la eliberarea sa din funcţia de judecător, prin demisie, cu rezervarea postului deţinut la Tribunalul Bucureşti. În subsidiar, contestatoarea a solicitat să se dispună detaşarea sa la Parchetul European, începând cu 16.01.2024, pentru trei ani, până la 16.01.2027 sau începând cu data pronunţării hotărârii ICCJ pentru 3 ani.
În motivare, contestatoarea susţine că hotărârea atacată este dată cu greşita interpretare a legii şi a faptelor desfăşurate în cauză.
Din documentul nr. EPPO/HR/LS/410, emis de Parchetul European, la data de 24.10.2023 şi transmis intimatului, rezultă că urmare a scrisorii de ofertă de angajare la Parchetul European, trimisă la 25.09.2023 pentru postul de magistrat-asistent senior la Parchetul European (EPPO) şi a acceptării acesteia la 29.09.2023, se dorea începerea activităţii contestatoarei la data de 16.01.2024, iniţial pentru o perioadă de 3 ani, până la 15.01.2027.
În acelaşi document se arată, în mod expres, faptul că este întrunită experienţa profesională în analiza cazurilor, dobândită în cadrul instituţiilor judiciare, datorită calităţii de magistrat (judecător), aceasta fiind o condiţie determinantă, pentru ocuparea postului de magistrat-asistent senior.
Din documentele care însoţesc cererea, mai precis din anunţul de concurs, reiese că titularul funcţiei va oferi asistenţă diferitelor compartimente ale unităţii, după cum este necesar, inclusiv asistenţă pentru procurorii europeni delegaţi, procurorii europeni şi camerele permanente ale EPPO.
Îndatoririle specifice funcţiei de magistrat-asistent senior în cadrul unităţii Operaţiuni şi Suport Colegiu a EPPO corespund statutului funcţiei de magistrat, sunt similare funcţiei de urmărire penală sau de judecată.
Din fişa postului se reţin următoarele atribuţii şi responsabilităţi: elaborarea şi prezentarea de analize, prezentări, rapoarte şi corespondenţă pe probleme juridice şi operaţionale trimise spre examinare, monitorizarea şi analiza jurisprudenţei relevante, redactarea şi prezentarea notelor de caz, acordarea de sprijin în managementul proiectelor specifice, inclusiv în domeniile analizei de caz, armonizării proceselor interne şi managementul cunoştinţelor, dezvoltarea proceselor operaţionale în sprijinul funcţionării EPPO, pregătirea analizelor privind aplicarea şi interpretarea cadrului legal al EPPO, oferirea de asistenţă juridică şi operaţională pe probleme şi proceduri administrative.
Printre condiţiile de eligibilitate pentru ocuparea funcţiei se enumeră "cel puţin 6 ani de experienţă profesională cu atribuţii relevante pentru fişa postului", respectiv atribuţii de activitate judiciară şi experienţă anterioară în funcţia de magistrat.
Prin hotărârea atacată au fost ignorate condiţiile de eligibilitate prevăzute în anunţul de concurs şi confirmate de documentul nr. EPPO/HR/LS/410 din data de 24.10.2023.
Contestatoarea arată că în practica sa recentă, secţia pentru procurori a CSM a aprobat, în temeiul disp. art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, detaşarea unor procurori români în cadrul aceleiaşi unităţi Operaţiuni şi Suport Colegiu a EPPO, care este unitatea care asigură activitatea judiciară a instituţiei, apreciind că activitatea desfăşurată corespunde statutului funcţiei de magistrat, prin Hotărârile nr. 1511 şi nr. 1512 din 22.11.2022, nr. 1648 şi nr. 1649 din 06.12.2022, nr. 134/09.02.2021.
În practica sa, secţia pentru procurori a CSM a aprobat în temeiul disp. art. 58 alin. (1)1 şi art. 58 alin. (2)1 din Legea nr. 303/2004 (în prezent abrogată) eliberarea din funcţie a unui procuror cu rezervarea postului ca urmare a exercitării unei funcţii la Eurojust, pe baza condiţiilor de ocupare a funcţiei enumerate în fişa postului, care a fost considerată act internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a funcţiei în sensul legii, respectiv Hotărârea nr. 404/14.04.2020.
Legea nu prevede ca actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a funcţiilor în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale să condiţioneze accesul la funcţie exclusiv de calitatea de magistrat, ci să condiţioneze accesul la funcţia respectivă de calitatea de magistrat, între altele.
Textul de lege nu foloseşte cuvântul "numai" sau un echivalent, legiuitorul nu a prevăzut ca judecătorii/procurorii/personalul de specialitate asimilat acestora pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare prevede în mod expres accesul la funcţia respectivă "numai de" sau "exclusiv de" calitatea de magistrat.
Tratatele Uniunii Europene şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi actele internaţionale subsecvente de punere în aplicare a acestora nu condiţionează nicio funcţie judiciară, nici măcar pe aceea de judecător naţional reprezentant al unui stat membru în cadrul CJUE sau CEDO, de calitatea acestuia de magistrat în plan intern.
Prin urmare, prin efectul unei interpretări restrictive a art. 187 din Legea nr. 303/2022, magistraţii români vor fi automat excluşi de la a accede la orice funcţie juridică în cadrul CJUE şi CEDO, inclusiv la cea de judecător naţional care să reprezinte România la aceste două instanţe internaţionale.
Reglementarea naţională cuprinsă în art. 187 din Legea nr. 303/2022 nu corespunde nici spiritului cooperării loiale prevăzute la art. 4 alin. (3) din Tratatul Uniunii Europene, diferenţa de tratament este de natură să creeze o discriminare directă pe motiv de cetăţenie între magistraţii români şi colegii lor europeni din alte state, care nu este justificată obiectiv şi nici proporţională, încălcând art. 9 din Tratatul UE, art. 18 din Tratatul privind Funcţionarea UE şi art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care are aceeaşi forţă juridică cu a tratatelor.
În ceea ce priveşte oportunitatea ocupării funcţiei, contestatoarea susţine că îi este suspendat raportul de muncă până în data de 10.01.2025 şi nu poate afecta activitatea Tribunalului Bucureşti.
De asemenea, întrucât urmează să fie eliberată din funcţia de judecător pe durata ocupării funcţiei la EPPO, cu rezervarea postului, rezultă că nu va fi remunerată din bugetul instanţelor judecătoreşti.
În subsidiar, contestatoarea solicită detaşarea la Parchetul European, cerere formulată prin documentul EPPO/HR/LS/410/24.10.2023, la data de 21.11.2022, termenul limită pentru depunerea candidaturii, Hotărârea secţiei pentru Judecători a CSM nr. 1471/2023 nu era adoptată, astfel încât nu putea să ceară acordul prealabil pentru o astfel de detaşare, conform art. 7 din hotărârea CSM.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Prin Hotărârea nr. 2606/16.11.2023, CSM, secţia pentru judecători a reţinut incidenţa disp. art. 187 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv faptul că numai în cazul în care ocuparea funcţiei în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale este condiţionată în mod expres printr-un act internaţional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcţie, prin demisie, cu rezervarea postului la cerere.
Verificând îndeplinirea acestei condiţii în cuprinsul anunţului pentru ocuparea postului de magistrat-asistent senior la EPPO, intimatul a constatat că există cerinţe esenţiale şi cerinţe care conferă un avantaj.
În cadrul cerinţelor esenţiale se menţionează: experienţa profesională cu atribuţii relevante pentru fişa postului, cunoaşterea unor limbi străine şi cunoştinţe IT.
În cadrul cerinţelor care conferă un avantaj se enumeră: diploma de studii superioare în drept sau în alt domeniu relevant, cunoaşterea dreptului penal, experienţă profesională în elaborarea de rapoarte, în managementul unor proiecte specifice, experienţă în instituţii europene.
Intimatul a concluzionat astfel că printre cerinţele de eligibilitate ale postului ce urmează a fi ocupat nu se regăseşte condiţionarea expresă de calitatea de magistrat, cererea fiind neîntemeiată.
Faţă de solicitarea subsidiară, intimatul a apreciat că nu există o solicitare expresă de detaşare din partea EPPO, dar chiar şi în ipoteza în care ar fi fost depusă o astfel de solicitare, în speţă, nu s-a cerut de către judecătorul A. acordul secţiei pentru Judecători cu privire la eventuala detaşare, în conformitate cu disp. art. 7 din Metodologia privind detaşarea şi delegarea judecătorilor aprobată prin Hotărârea secţiei pentru judecători a CSM nr. 1471/2023.
Înalta Curte, ţinând seama de disp. art. 187 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi de înscrisurile de la dosar, va constata că este neîntemeiată contestaţia formulată împotriva respingerii cererii de eliberare a contestatoarei din funcţia de judecător, prin demisie, cu rezervarea postului deţinut de Tribunalul Bucureşti, ca urmare a numirii în funcţia de Senior Legal Assistant în cadrul Parchetului European (EPPO).
Potrivit disp. art. 187 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, judecătorii, procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot ocupa funcţii în instituţii ale UE sau în organizaţii internaţionale, dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de magistrat, iar la alin. (2) se stipulează modalitatea în care este soluţionată cererea, respectiv eliberarea din funcţie, prin demisie, cu rezervarea postului, la cerere.
Din cuprinsul anunţului postului vacant de magistrat-asistent senior (Senior Legal Assistant) în cadrul EPPO, la pct. 4 - Criterii de selecţie - sunt înscrise cerinţe esenţiale: cel puţin 6 ani de experienţă profesională cu atribuţii relevante pentru fişa postului; cunoaşterea excelentă a limbii engleze; cunoaşterea unei a treia limbi oficiale a UE; cunoştinţe IT şi cerinţe care conferă un avantaj: diplomă de studii superioare în drept sau în alt domeniu relevant pentru îndeplinirea atribuţiilor; cunoaşterea dreptului penal fie prin studii, fie prin experienţa profesională; experienţa profesională dovedită în elaborarea de rapoarte, norme şi/sau avize juridice; experienţă profesională dovedită în managementul şi/sau coordonarea unor proiecte specifice; experienţă profesională dovedită în instituţii europene sau judiciare.
Cerinţele de bază pentru eligibilitate sunt prevăzute la pct. 3, respectiv: fie un nivel de studii postliceale atestat printr-o diplomă, iar după obţinerea diplomei, cel puţin 9 ani de experienţă profesională corespunzătoare, fie un nivel de studii liceale atestat printr-o diplomă care oferă acces la studii postliceale, iar după obţinerea diplomei, cel puţin 12 ani de experienţă profesională corespunzătoare.
Din lecturarea şi analizarea cerinţelor privind eligibilitatea postului, criteriilor de selecţie - cerinţe esenţiale şi cerinţe care conferă un avantaj, Înalta Curte constată că postul în discuţie nu este dintre cele prevăzute de art. 187 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2022, ocuparea acestuia nu este condiţionată în mod expres de calitatea de magistrat, prin urmare, cererea contestatoarei de eliberare din funcţie prin demisie, cu rezervarea postului a fost, în mod corect, respinsă de către intimat, iar calitatea de magistrat a condus numai la îndeplinirea cerinţei care poate conferi un avantaj, potrivit adresei x/2023/410, aflată la dosar.
În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei potrivit căreia enumerarea "cel puţin 6 ani de experienţă profesională cu atribuţii relevante pentru fişa postului după cum este menţionată mai sus", precum şi "experienţa profesională dovedită în instituţii judiciare" conduce la concluzia că este obligatorie experienţa anterioară în funcţia de magistrat, aceasta este neîntemeiată atâta timp cât pentru a aplica pe acest post sunt suficiente studii liceale sau postliceale, iar diploma de studii superioare este considerată doar un avantaj pentru obţinerea postului.
Contestatoarea a invocat practica anterioară a intimatului, prin care au fost admise cereri de detaşare sau de eliberare din funcţie, cu rezervarea postului, însă aceste hotărâri depuse la dosar, nu contrazic cele arătate mai sus.
Prin Hotărârea nr. 404/14.04.2020 s-a admis cererea de eliberare din funcţie a unui procuror şi rezervarea postului, avându-se în vedere că ocuparea postului presupune "experienţa dovedită ca practician al dreptului în funcţia de procuror sau judecător".
Hotărârile nr. 134/09.02.2021, nr. 1748/06.12.2022, nr. 1154/08.12.2020, nr. 1511/22.11.2021, depuse la dosar privesc analizarea unor cereri de detaşare ori de prelungire a detaşării unor procurori la EPPO, ţinându-se seama că postul corespunde statutului funcţiei de procuror, dar nu este condiţională în mod expres calitatea de magistrat pentru ocuparea acestuia, cerere pe care a formulat-o în subsidiar şi contestatoarea din prezenta cauză.
Cu privire la interpretarea excesiv de restrictivă a prevederilor art. 187 din Legea nr. 303/2022 şi la discriminarea magistraţilor români în comparaţie cu magistraţii din celelalte state europene, Înalta Curte urmează să respingă această susţinere ce nu este argumentată, ci doar enunţată.
Referirea contestatoarei la excluderea magistraţilor români de la accederea la orice funcţie judiciară în cadrul CJUE şi CEDO este neîntemeiată, ţinându-se seama că judecătorii naţionali au reprezentat şi reprezintă România la aceste două instanţe internaţionale şi însăşi contestatoarea este detaşată în prezent la grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Cu privire la oportunitatea ocupării funcţiei, în condiţiile neîndeplinirii cerinţelor art. 187 din Legea nr. 303/2022, analiza este inutilă cauzei.
În ceea ce priveşte cererea subsidiară, privind detaşarea contestatoarei la Parchetul European, Înalta Curte constată că nu s-a formulat din partea instituţiei o astfel de cerere, documentul indicat de contestatoare neavând o atare menţiune, prin urmare, în mod corect intimatul a respins solicitarea părţii.
Referitor la faptul că nu s-a solicitat acordul prealabil de către contestatoare pentru o astfel de detaşare, sunt întemeiate apărările formulate de intimat, atât disp. art. 4 alin. (1) din Metodologia privind detaşarea şi delegarea judecătorilor, aprobată prin Hotărârea secţiei pentru judecători a CSM nr. 1350/2019, cât şi disp. art. 7 din Metodologia aprobată prin Hotărârea secţiei pentru judecători a CSM nr. 1471/2023, prevăzând obligaţia judecătorilor care intenţionează să participe la un concurs pentru ocuparea unui post la o instanţă internaţională să solicite acordul secţiei pentru judecători cu privire la o eventuală detaşare în cadrul acesteia, anterior participării la procedurile de selecţie.
Dispoziţiile art. 641 din Legea nr. 303/2004 nu pot fi interpretate în sensul dorit de contestatoare, deoarece privesc o ipoteză diferită în care numirea în funcţia de magistrat sau alte funcţii judiciare, la instanţe sau curţi de arbitraj europene sau internaţionale, este urmată de suspendarea din funcţie, la cerere, nefiind însoţită de vreo măsură de detaşare, iar situaţia de suspendare în care se află contestatoarea priveşte un alt raport juridic, cel în exercitarea funcţiei de magistrat-asistent în cadrul grefei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Faţă de cele arătate, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind CSM şi art. 94 pct. 4 C. proc. civ., urmează să respingă contestaţia ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2606 din 16 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.