Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2024
Asupra recursului;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
l. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea contestată
Prin decizia civilă nr. 339 din 25 ianuarie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022 a fost repusă cauza pe rol şi s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1877 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei anterior menţionate, A. a declarat recurs care a fost înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2023.
Prin memoriul de recurs, recurentul arată că decizia nr. 339 din 25 ianuarie 2023 emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal este greşită pentru că decizia nr. 1877 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal din dosarul nr. x/2019 şi sentinţa civilă nr. 909 din 10 decembrie 2021 din dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal din dosarul nr. x/2019 au fost pronunţate în baza unor informaţii false şi cu încălcarea principiului contradictorialităţii. Prin urmare, solicită a se constata nulitatea deciziei nr. 1877 din 29 iunie 2021 şi a sentinţei civile nr. 909 din 10 decembrie 2021.
În continuare, susţinerile recurentului din cererea de recurs se referă la fondul cauzei şi la administrarea probelor în fazele anterioare ale litigiului.
Intimatul Primarul Municipiului Motru nu a depus întâmpinare.
3. Procedura derulată în recurs
La termenul de judecată de la 18 martie 2024, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus suspendarea recursului, în temeiul art. 411 alin. (2) din C. proc. civ., având în vedere că părţile nu au solicitat judecata cauzei în lipsa lor la proces.
La data de 7 mai 2024, recurentul a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei prin care a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepţia nulităţii recursului, deoarece nerespectarea acestei condiţii atrage sancţiunea nulităţii, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.
Înalta Curte reţine că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de judecată asupra situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine atât în cazul în care criticile nu se fundamentează pe considerentele hotărârii recurate cât şi atunci când acestea nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În speţă, cererea de recurs conţine declaraţia de recurs şi susţineri prin care recurentul îşi exprimă nemulţumirea nu faţă de soluţia pronunţată în decizia nr. 339 din 25 ianuarie 2023 ci susţine nelegalitatea altor hotărâri date în alte dosare.
Or, cum prin cererea de recurs nu au fost formulate de recurent critici concrete cu privire la soluţia de revizuire pronunţată de instanţa de revizuire, respectiv de respingere, ca inadmisibilă a cererii formulate, acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei superioare examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii nr. 339 din 25 ianuarie 2023 cu regulile de drept aplicabile.
Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici împotriva hotărârii atacate şi, cum în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. şi va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 339 din 25 ianuarie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.