Şedinţa publică din data de 18 iunie 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă sub nr. x/2021, disjunsă din dosarul nr. x/2017, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 443.984 RON aferentă scrisorii standard de informare nr. x/28.06.2013, emis de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013, finalizat în sensul respingerii acţiunii CRFPA Dolj.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 C. civ.
Deşi prin acţiunea iniţial formulată, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe răspunderea civilă de drept comun, arătând că sumele solicitate reprezintă un prejudiciu creat în perioada în care pârâta a fost director al CRFPA Dolj şi totodată, manager de proiect în cele două proiecte POSDRU, ulterior, pentru termenul din data de 15.02.2022, reclamanta şi-a precizat cererea, în sensul că solicită atragerea răspunderii reclamantei în temeiul art. 254 alin. (1) Codul muncii, care reglementează răspunderea patrimoniala a salariaţilor.
2. Sentinţa pronunţată de către Tribunalul Dolj.
Prin sentinţa civilă nr. 212/07.03.2023, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosar nr. x/2021, s-a respins cererea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj, în contradictoriu cu pârâta A., având ca obiect pretenţii - disjuns din dosarul nr. x/2017, pentru suma de 443.984 RON, ca neîntemeiată.
3. Decizia pronunţată de către Curtea de Apel Craiova.
Prin decizia civilă nr. 301 din 26 septembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinţei nr. 212 din 07 martie 2023 în dosarul nr. x/2021.
4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză.
Împotriva deciziei nr. 301 din 26 septembrie 2023 a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj.
Recurentul reclamant a arătat că instanţa de apel, în mod eronat, a reţinut că în cauză nu a indicat, în concret, atribuţiile cuprinse în fişa postului a căror îndeplinire defectuoasă a dus la crearea unui prejudiciu instituţiei.
Din coroborarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului cu cele evocate în cuprinsul scrisoarea standard de informare nr. x/28.06.2013, emisă de OIR POSDRU SV Oltenia, a rezultat că intimata-pârâtă, în calitate de manager de proiect şi de director al CRFPA Dolj, a săvârşit o faptă ilicită, prin angajarea de cheltuieli suplimentare nejustificate.
Recurentul reclamant a arătat că scrisoarea standard, la care a făcut referire, a fost contestată, însă cererea a fost respinsă, precum şi că din actele dosarului rezultă atât existenţa prejudiciului, cât şi vinovăţia intimatei-pârâte, dată fiind calitatea acesteia de manager de proiect.
De asemenea, a învederat că între atribuţiile intimatei-pârâte s-a regăsit şi activitatea de coordonare şi răspundere pentru realizarea activităţilor în conformitate cu programele AJOFM şi programele proprii privind formarea profesională a adulţilor.
În consecinţă, din dosarul care a fost ataşat prezentei cauze rezultă că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile patrimoniale a intimatei-pârâte pentru perioada în care s-a derulat contractul POSDRU nr. x/6. 2/S/64003.
Recurentul reclamant a apreciat că ambele instanţe nu au intrat în cercetarea fondului şi au analizat generic condiţiile răspunderii civile patrimoniale cu privire la intimata-pârâtă.
Recurentul reclamant a considerat că, în speţă, au fost încălcate normele privind răspunderea civilă patrimonială, motiv pentru care consideră ca fiind incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ.
5. Apărările formulate în cauză.
În cauză nu a fost formulată întâmpinare.
6. Procedura de filtru.
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la 21 mai 2024 (conform dovezilor de înmânare aflate la filele x), iar prin rezoluţie a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 18 iunie 2024.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinând următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze calea de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală civilă.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În cauză, hotărârea atacată este pronunţată în soluţionarea apelului declarat de către recurentul-reclamant împotriva sentinţei nr. 212 din 07 martie 2023 a Tribunalului Dolj, secţia I civilă într-un litigiu în materia conflictelor de muncă.
Acest aspect rezultă din faptul că acţiunea introductivă de instanţă - înregistrată la de 21.04.2017- astfel cum a fost precizată ulterior, vizează antrenarea răspunderii materiale a intimatei-pârâte pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unor deficienţe în activitatea desfăşurată în calitatea sa de fost salariat al recurentei-reclamante, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu care îî reveneau, fiind indicate, în mod expres, drept temei juridic al pretenţiilor formulate, prevederile art. 254 alin. (1) Codul muncii.
Astfel, obiectul procesului este un conflict de muncă, în cazul concret acesta fiind în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin raportul de serviciu, temeiul pretenţiilor fiind dispoziţiile Codului muncii referitoare la răspunderea patrimonială a salariatului pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca sa.
Or, pentru o atare categorie de cereri legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului prin dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, conform cărora în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 1 ianuarie 2019, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind conflictele de muncă.
Cu privire la menţiunea din dispozitivul deciziei nr. 301 din 26 septembrie 2023 relativ la calea de atac a recursului în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, Înalta Curte are în vedere că legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi la termenele stabilite de aceasta "indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", sens în care judecătorul nu deţine prerogativa autorizării sau nu a unei căi de atac împotriva propriei hotărâri.
Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.
Pentru aceste considerente, constatând că atacată cu recurs, nu este supusă, conform dispoziţiilor legale expuse, controlului de legalitate în această cale de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei nr. 301 din 26 septembrie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererile de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei nr. 301 din 26 septembrie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A..
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 iunie 2024.