Şedinţa publică din data de 27 iunie 2024
După deliberare asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul cauzei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 09.11.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., prin care a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 7.497 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remuneraţia restantă datorată de pârâtă pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolelor C. desfăşurate în D. din Iaşi; 1.184,40 RON reprezentând penalităţi de întârziere datorate de pârâtă până la data de 05.11.2018, pentru întârzierea plăţii remuneraţiilor menţionate la primul capăt al cererii de chemare în judecată; penalităţi de 0,1%/zi de întârziere datorate de către pârâtă până la data plăţii remuneraţiilor în suma de 7.497 RON, începând cu data de 06.11.2018 şi până la data plăţii efective a acestor remuneraţii.
De asemenea, reclamanta a solicitat instanţei să oblige pârâta să comunice un raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formaţiilor/soliştilor, data şi locaţia desfăşurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate şi durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; să dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert, etc.).
În drept, reclamanta şi-a întemeiat pretenţiile pe dispoziţiile Legii nr. 8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, cu modificările ulterioare, metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011, art. 1270 şi urm. C. civ., art. 30, alin. (1) şi art. 148 şi urm. C. proc. civ. şi Convenţia de la Berna ratificată de România prin Legea nr. 77/1998.
2 . Hotărârea pronunţată de tribunal în primă instanţă.
Prin sentinţa civilă nr. 768/25.05.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis cererea de majorare a onorariului formulată de expertul contabil E., a dispus majorarea onorariului provizoriu în sumă de 1.000 RON cu suma de 2.470 RON (onorariul definitiv fiind în sumă de 3.470 RON) şi a obligat reclamanta la plata diferenţei de 2.470 RON, dispoziţie executorie. Tribunalul a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 45.468 RON, reprezentând despăgubiri constând în triplul remuneraţiei plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeaşi categorie, corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale, pentru spectacolele desfăşurate în D., Iaşi, în perioada ianuarie 2016- februarie 2019. Totodată, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată în subsidiar şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 6.565 RON, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, taxa ONRC, onorariu avocaţial, onorariu expertiză).
Împotriva sentinţei civile nr. 768 din 25 mai 2021 au declarat apeluri reclamanta UCMR - ADA şi pârâta B. S.R.L.
3. Hotărârea pronunţată de curtea de apel.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin decizia nr. 1830A/2022 din data de 05 decembrie 2022, a respins apelul declarat de reclamanta UCMR - ADA împotriva sentinţei civile nr. 768/25.05.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.
Curtea a respins apelul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 786/25.05.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.
4. Cererea de recurs.
Împotriva deciziei sus-menţionate a formulat recurs pârâta B. S.R.L.
Prin cererea de recurs, întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa de apel a respins în mod eronat ca inadmisibil apelul, motivând că îndreptarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului, ci numai în condiţiile art. 442 C. proc. civ., în condiţiile în care, în cuprinsul sentinţei pronunţate la fond, nu se regăseşte nicio eroare materială.
Recurenta a arătat că instanţa de fond a admis cererea reclamantei şi a obligat pârâta la plata sumei de 45.468 RON, conform concluziilor din răspunsul la obiecţiunile expertizei, sumă ce ar reprezenta triplul remuneraţiilor ce ar fi legal datorate dacă s-ar fi încheiat autorizaţia neexclusivă. Această sumă este eronată, calculată în mod greşit de expert şi nu de instanţa de judecată. Susţine că instanţa de judecată de la fondul cauzei s-a rezumat doar la a valida concluziile raportului de expertiză, fără o verificare prealabilă a cuantumului sumelor cuprinse în acesta şi fără respectarea dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ. - rolul judecătorului în aflarea adevărului, potrivit căruia instanţa putea să ceară lămuriri atât părţilor, cât şi expertului desemnat, în ceea ce priveşte calculul sumelor cuprinse în raportul de expertiză.
Expertul are ca bază de calcul pentru o remuneraţie procentuală de 5% următoarele sume: 5.087 RON + 793 RON + 2214 RON + 7.062 RON = 15.156 RON . În ceea ce priveşte suma de 5.087 RON, aceasta este evidenţiată de expert la fila x din răspunsul la obiecţiuni, având ca bază de calcul pentru un număr de 11 concerte declarate la DITL şi nedeclarate la UCMR-ADA, suma de 33.910 RON, sumă la care se aplică procentul de 5% reprezentând remuneraţie datorată. Calculând acest procent rezultă următoarea sumă: 33.910 RON*5% = 1695,5 RON reprezentând remuneraţie. Triplul remuneraţiei îl reprezintă suma de 1695,5 RON * 3=5.086,5 RON, rotunjit la 5.087 RON. Astfel, această sumă evidenţiată în concluziile răspunsului la obiecţiuni reprezintă deja triplul remuneraţiei şi nu doar remuneraţia de 5%.
În ceea ce priveşte suma de 793 RON, acesta este corectă şi reprezintă procentul de 5% din suma de 15.850 RON ce reprezintă baza de calcul. Triplul remuneraţiei pentru această sumă este în cuantum de 793* 3 = 2379 RON .
În ceea ce priveşte suma de 2.214 RON, aceasta este eronată. Remuneraţia corectă în cuantum de 5% din baza de calcul de 37.124 RON este de 1856 RON. Însă la această sumă expertul a adăugat şi TVA - ul în cuantum de 358 RON, astfel rezultând suma de 2.214 RON. Triplul remuneraţiei pentru această sumă este în cuantum de 1.856*3 = 5.568 RON .
Problema TVA-ului a fost tranşată prin sentinţa civilă nr. 1294/03.06.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2018 (din care a fost disjuns acest dosar), rămasă definitivă prin neapelare, din care reiese nelegalitatea aplicării cotei de TVA la remuneraţiile restante.
În ceea ce priveşte suma de 7.062 RON, aceasta este evidenţiată de expert în tabelul de la filele x din răspunsul la obiecţiuni. Aşa cum chiar expertul menţionează în tabel, această sumă de 7.062 RON reprezintă deja triplul remuneraţiei. Astfel, remuneraţia procentuală de 5% este evidenţiată în coloana numărul 5 din tabel, iar triplul remuneraţiei este evidenţiat în coloana numărul 6 din tabelul întocmit de expert.
Concluzionând, susţine că triplul remuneraţiei datorat de pârâtă este compus din următoarele sume: 5.087 RON + 2.379 RON + 5.568 RON + 7.062 RON = 20.096 RON.
Într-adevăr, în conformitate cu art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 se acordă despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, însă solicită să se observe că unele din aceste sume au fost triplate de două ori, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor de drept material.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Nu au fost invocate motive de recurs de ordine publică.
5. Apărările formulate în cauză.
În cauză nu a fost formulată întâmpinare de către intimata-reclamantă.
6. Procedura în filtru.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 23 februarie 2023 şi trimis, spre soluţionare, prin repartizare computerizată aleatorie, completului de filtru nr. 9.
Prin rezoluţia de primire din 09 martie 2023 s-a dispus comunicarea cererii de recurs intimatei şi apoi, după efectuarea procedurilor de comunicare, întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului de către magistratul-asistent.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că partea are deschisă calea de atac a recursului, recursul este semnat şi legal timbrat, formulat în termenul legal şi motivat, iar motivele de recurs privitoare la greşita respingere a apelului ca inadmisibil pot fi încadrate în ipoteza de casare prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Prin încheierea din camera de consiliu din 16 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată la data de 18 iunie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
Critica din recurs vizând greşita soluţionare a apelului ca inadmisibil, ca urmare a greşitei aprecieri a criticilor din apel drept o cerere de îndreptare a erorilor materiale strecurate în sentinţa pronunţată la fondul cauzei are caracter fondat.
Prin apelul declarat, pârâta B. S.R.L. a criticat sentinţa primei instanţe sub aspectul greşitei soluţionări a acţiunii în pretenţii, atât cu referire la calculul greşit din expertiză, prin efectuarea de două ori a operaţiunii de triplare a remuneraţiilor, ceea ce a condus la mărirea artificială a cuantumului sumei datorate, cât şi prin greşita preluare a calculului propriu-zis al remuneraţiilor de către instanţă.
Răspunzând acestor motive de apel, Curtea de apel a consemnat în decizia recurată:
"Se susţine de către apelanta-pârâtă faptul că sentinţa apelată cuprinde o serie de erori, deoarece cuantumul despăgubirilor aşa cum este menţionat în dispozitiv reprezintă deja triplul remuneraţiei.
Curtea a constatat ca find întemeiată apărarea formulată de către apelanta reclamantă, în sensul că aceste critici nu pot face obiectul analizei instanţei de apel în calea procedurală aleasă de pârâtă.
Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 445 C. proc. civ., îndreptarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului, ci numai în condiţiile art. 442 C. proc. civ.
Constatând că apelul declarat de pârâtă nu cuprinde critici de netemeinicie sau de nelegalitate la adresa hotărârii de fond, ci doar învederarea unor erori materiale cu privire la sume care nu sunt contestate sub aspectul temeiniciei lor, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. (1) rap. la art. 445 C. proc. civ., Curtea a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă, ca inadmisibil."
Potrivit art. 442 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.
Procedura îndreptării hotărârilor judecătoreşti presupune corectarea unor erori materiale apărute, cu ocazia redactării, în cuprinsul minutei, practicalei, considerentelor sau chiar în dispozitivul unei hotărâri. Aceste erori materiale vizează greşeli sau omisiuni cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau de calcul, precum şi orice alte erori materiale, a căror corectare nu are influenţă asupra soluţiei pronunţate cu privire la litigiul dedus judecăţii.
Pe calea acestei proceduri, nu pot fi remediate erori de judecată, oricât de evidente ar fi acestea, ele neputând fi corectate decât prin intermediul exercitării căilor de atac prevăzute de lege.
Contrar celor reţinute în decizia recurată, prin care se arată că apelul declarat de pârâtă nu cuprinde critici de netemeinicie sau de nelegalitate la adresa hotărârii de fond, ci doar învederarea unor erori materiale cu privire la sume care nu sunt contestate sub aspectul temeiniciei lor, se reţine că apelul vizează atât calculul greşit al remuneraţiilor datorate efectuat de către expertul desemnat în cauză în cuprinsul expertizei contabile întocmite (baza de calcul greşită, modalitatea de înmulţire efectuată de două ori), cât şi modalitatea de prelucrare de către instanţa de judecată a concluziilor expertului, ceea ce conturează ideea unor critici privitoare la o eroare de judecată.
Din formularea art. 442 alin. (1) C. proc. civ. rezultă fără echivoc că pot face obiectul unei astfel de cereri exclusiv erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse într-o hotărâre, nu şi criticile care vizează fie întocmirea defectuoasă a calculului prin intermediul expertizei, fie preluarea greşită a unui astfel de calcul de către instanţă de judecată, cercetarea unor astfel de critici presupunând realizarea unui raţionament al cărui rezultat influenţează soluţia pronunţată.
De aceea, se conchide de către instanţa de recurs că în cauză se identifică motive de apel care privesc erori de judecată săvârşite de prima instanţă, ceea ce conduce la concluzia caracterului nelegal al considerentelor instanţei de apel, nefiind în discuţie simpla preluare eronată a unui calcul, ci săvârşirea unor greşeli de fond în stabilirea sumelor datorate.
Se verifică astfel incidenţa ipotezei de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva greşitei aplicări a art. 442 alin. (1), coroborat cu art. 445 C. proc. civ., având drept consecinţă absenţa unei argumentaţii adecvate a deciziei cu referire la motivele apelului formulat de pârâtă - ce constituie o nesocotire a art. 476 şi art. 477 C. proc. civ.
Încălcarea tuturor acestor norme procedurale - sancţionate cu nulitatea virtuală - atrage incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în aplicarea art. 175 alin. (1) C. proc. civ., deoarece recurenta pârâtă a dovedit vătămarea suferită, constând în faptul că nu i-au fost analizate criticile sale referitoare la obligarea sa la plata unor despăgubiri augmentate greşit ca urmare a pronunţării hotărârii recurate.
În consecinţă, reţinând greşita respingere ca inadmisibil a apelului formulat şi incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1830A din 05 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., va casa în parte decizia şi va trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârâtă.
Având în vedere considerentele expuse, casarea va privi, în acord cu art. 496 alin. (2) C. proc. civ., numai acea parte din decizia recurată care cuprinde soluţia dată apelului declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinţei primei instanţe, decizia urmând a fi menţinută pentru rest.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1830A din 05 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A..
Casează în parte decizia şi trimite cauza la aceeaşi curte de apel pentru rejudecarea apelului pârâtei.
Menţine în rest decizia recurată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 iunie 2024.