Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2024
Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 10 ianuarie 2024, a fost înregistrată, sub nr. x/2024, cererea privind strămutarea dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de petentul A..
Prin încheierea nr. 983 din 09 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea privind strămutarea dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de petentul A..
La 15 mai 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost înregistrat dosarul nr. x/2024, având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de şedinţă nr. 983 din 09 aprilie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2024.
Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 4 noul C. proc. civ. care prin rezoluţia administrativă, a dispus emiterea unei adrese către revizuentul A. cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în raport cu dispoziţiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.
La 08 octombrie 2024, revizuentul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.
În şedinţa publică din 10 octombrie 2024, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare prioritar, asupra complinirii de către revizuent a obligaţiei legale de achitare a taxei judiciare de timbru şi, în subsidiar, asupra admisibilităţii cererii de revizuire în raport de temeiurile de drept invocate, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 1 şi pct. 10 din C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Deliberând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra insuficientei timbrări a cererii de revizuire, Înalta Curte va anula, ca insuficient timbrată, cererea de revizuire, pentru următoarele considerente de drept:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, iar conform art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Totodată, art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că:
"Cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat."
În prezenta cauză, se constată că prin cerere, revizuentul a invocat incidenţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 şi pct. 10 din C. proc. civ., împrejurare în raport de care, în temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 802013, datora o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON.
Înalta Curte reţine că la 08 octombrie 2024, revizuentul a înţeles să depună la dosarul cauzei dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aflată la dosar deşi, prin rezoluţia administrativă, i s-a pus în vedere obligaţia de a timbra cererea de revizuire cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON.
Împrejurarea că prin notele înregistrate la dosar la aceeaşi dată, revizuentul a învederat că taxa judiciară de timbru depusă a fost achitată pentru cel de-al doilea motiv de revizuire invocat, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 10 din C. proc. civ., nu echivalează cu o renunţare la judecata cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din acelaşi cod şi nici nu este aptă a produce efectele complinirii obligaţiei legale de timbrare, de vreme ce renunţarea la judecată reprezintă un act de dispoziţie al părţii, în care manifestarea de voinţă trebuie să fie una expresă, aşa cum impun dispoziţiile art. 406 din C. proc. civ., condiţie care în speţă nu este întrunită.
Se constată că revizuentul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii, reducerii sau eşalonării. În acest context, achitarea sumei de 100 RON reprezintă o plată parţială, care nu corespunde obligaţiei legale de a timbra cererea de revizuire, astfel cum a fost stabilită de către instanţă şi comunicată revizuentului la 04 iulie 2024. Neîndeplinirea obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă căii de atac, este imputabilă exclusiv revizuentului care a înţeles să achite doar parţial taxa datorată potrivit legii, determinând aplicarea, de către instanţă, a sancţiunii nulităţii.
Se mai reţine că art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi art. 21 din Constituţia României garantează dreptul de acces la justiţie, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiţiei să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiţie şi a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanţelor cazului, solvabilitatea solicitantului şi faza procedurii sunt factori de care trebuie ţinut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiţie sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiţie a fost restrâns până în punctul în care s-a atins esenţa lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).
Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru fixată prin rezoluţia administrativă are un cuantum redus (200 RON), revizuentul a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi/sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac a revizuirii este una extraordinară. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reţine că, prin anularea ca insuficient timbrat a cererii de revizuire, s-ar aduce atingere dreptului său fundamental de acces la justiţie.
Faţă de aceste considerente, în raport cu dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula, ca insuficient timbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 983 din 09 aprilie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2024.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca insuficient timbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 983 din 09 aprilie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2024.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 octombrie 2024.