Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea, la data de 07.06.2021 în dosarul nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" şi Ministerul Sănătăţii, obligarea acestoar la plata sumei de 900.000 euro reprezentând daune morale pentru suferinţa provocată de infectarea cu bacteria pioceanic.
2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 94/02.03.2023 pronunţată de Tribunalul Vrancea, prima instanţă a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei.
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel
Prin decizia civilă nr. 12A din 1 februarie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 94/02.03.2023 pronunţate de Tribunalul Vrancea.
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Galaţi a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, recurenta reclamantă a arătat că, deşi motivele de apel vizau modalitatea de interpretare a probatoriului, inclusiv expertiza INML Iaşi, precum şi coroborarea acestui probatoriu, instanţa de apel nu a analizat solicitarea reclamantei în acest sens.
Recurenta reclamantă a susţinut că, deşi a arătat că în urma intervenţiilor medicale suferite a rămas cu o rană deschisă (prolaps rectal iterativ), Curtea de Apel Galaţi în mod defectuos a concluzionat în motivare că aceasta nu prezenta leziuni deschise; o asemenea concluzie, deşi sunt documente medicale, planşe foto ce atestă faptul că sunt ţesuturi necoperite de piele, relevă faptul că instanţa de apel nu a parcurs probatoriul din cauză decât prin prisma hotărârii apelate şi prin prisma cererii de apel.
Instanţa de apel a făcut vorbire, în analiza soluţiei de respingere a apelului, în mod exemplificativ, despre documentele medicale (scrisori medicale, buletine de analiză, raport de expertiză INML Iaşi), fără a analiza conţinutul acestora.
Mai mult, instanţa de apel a lipsit de eficienţă două declaraţii de martor în mod nejustificat, modificând în mod greşit aspecte temporale.
Analiza Curţii de Apel Galaţi şi motivarea defectuoasă realizată este doar în legătură cu necesitatea şi utilitatea efectuării unui raport nou de expertiză medico-legală, instanţa denaturând prin conţinut, dată sau prin omisiune probatoriul reclamantei adus în argumentarea actelor medicale ce atesta contaminarea sa cu bacteria pseudomonas aeruginoasa.
În drept, recurenta reclamantă a indicat incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.
5. Apărări formulate în cauză
Intimatul-pârât Spitalul de Urgenţă Sfântul Pantelimon Focşani a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea argumentelor în motivele de casare prevăzute de lege.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Analizând recursul, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei de nulitate a căii extraordinare de atac, a cărei analiză este prioritară, în raport cu prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată, de partea nemulţumită de soluţia contestată, numai pentru motivele de nelegalitate şi în condiţiile prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate; b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar alin. (2) al aceluiaşi articol dispune "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs, prin indicarea uneia dintre ipotezele de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, formularea unor critici concrete privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, raportat la motivele de nelegalitate invocate.
O eventuală greşeală în stabilirea situaţiei de fapt rezultând din interpretarea probelor administrate în cauză nu poate forma obiect de analiză în faza procesuală a recursului. Astfel, recursul este o cale extraordinară de atac nedevolutivă, prin care se poate invoca doar nelegalitatea hotărârii atacate, pentru cazurile indicate în art. 488 din C. proc. civ.. În consecinţă, criticile exprimate de recurent fată de hotărârea atacată trebuie să se încadreze în motivele fixate de lege iar instanţa de recurs nu poate, sub niciun aspect, să reanalizeze starea de fapt a cauzei, să reaprecieze probele, să dea eficienţă uneia sau alteia dintre probe, în detrimentul altor probe administrate, cu scopul schimbării stării de fapt deja reţinute de instanţa de fond ori de instanţa de apel, şi nici nu poate să verifice modalitatea în care instanţa de apel a apreciat probele administrate în cauză.
Pe de o parte, în cauza pendinte, se constată că se invocă un motiv de casare, care ar afecta, în opinia recurentei, legalitatea deciziei recurate. Astfel, aceasta menţionează, ca temei de drept al recursului, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., însă, pe de altă parte, nu dezvoltă niciun argument care să justifice incidenţa acestui motiv de recurs care se referă la aspecte ce ţin de nemotivarea deciziei atacate sau existenţa unor motive contradictorii/străine de natura cauzei.
În esenţă, susţinerile exprimate prin cererea de recurs vizează aspectele de fapt reţinute de instanţa de apel în raport cu probatoriul administrat în cauză, prin prisma modului în care instanţa de apel a coroborat probele, cu referire la raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, acte medicale, planşe foto, declaraţii de martor.
Astfel cum s-a arătat mai sus, în calea extraordinară de atac a recursului, Înalta Curte nu poate face o reapreciere a probelor valorificate de cele două instanţe în fazele procesuale anterioare pentru a constata că reclamanta este îndreptăţită la acordarea daunelor morale pentru suferinţa provocată de o infecţie nosocomială, întrucât acest aspect implică efectuarea unui control de temeinicie - de a reevalua probele şi de a stabili pe baza acestora o altă situaţie de fapt. Or, acest control nu îi este permis instanţei de recurs, care are îndrituirea de a verifica numai aspectele de nelegalitate ale deciziei atacate, în conformitate cu prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Se constată, de altfel, că întreaga motivare a recursului se axează pe aprecierea incorectă a probelor administrate de către instanţa de apel, ceea ce a condus, în opinia recurentei, la o soluţie greşită.
Asemenea critici, prin care, în realitate, nu se invocă deficienţe ale motivării subsumate cazului de casare indicat, ci se pune în discuţie reevaluarea probatoriului administrat în cauză, cu consecinţa reţinerii unei alte situaţii de fapt, nu pot fi cercetate în calea de atac specifică recursului, în cadrul căreia pot fi antamate numai chestiuni privitoare la corecta interpretare şi aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită de instanţele de fond. Astfel, nu pot fi reconsiderate declaraţiile de martori, planşele foto, actele medicale şi nici nu se poate dispune efectuarea unei noi expertize, toate aceste aspecte tinzând la o devoluare a fondului şi la o cenzurare a aprecierii date de instanţă mijloacelor de probă, excluse de la examinare raportat la considerentele sus-menţionate.
În concluzie, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea aspectelor de nelegalitate a deciziei pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă, precum şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., ori cel puţin expunerea unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate, însă această cerinţă nu este îndeplinită în cazul de faţă raportat la argumentele reliefate.
Aşa fiind, cum susţinerile recurentei nu se subsumează ipotezei de nelegalitate invocate, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., văzând prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., precum şi cele ale art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 12A din 1 februarie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Ministerul Sănătăţii şi Spitalul de Urgenţă Sfântul Pantelimon Focşani.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 05 noiembrie 2024.