Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2024
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată şi apărările formulate
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la 13 iulie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la înlăturarea viciilor ascunse pe cheltuiala sa, prin plata sumei de 28.173,18 RON, reprezentând contravaloarea reparaţiei autoturismului marca BMW tip X1, având număr de identificare x, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie de la data scadenţei, până la data plăţii şi cu dobânda legală. Reclamanta a solicitat, totodată, obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune-interese pentru acoperirea integrală a prejudiciului cauzat, cu cheltuieli de judecată.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1672, 1710, 1530 şi 1531 C. civ.
Prin întâmpinarea depusă la 25 septembrie 2023, pârâta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov, susţinând că domiciliul său este în satul Racova, com. Racova, aflat în raza de competenţă a Judecătoriei Buhuşi, precum şi dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., care prevăd o competenţă alternativă, în favoarea instanţei locului prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei, care, în speţă, este în municipiul Iaşi.
2. Hotărârea Judecătoriei Braşov
Prin sentinţa civilă nr. 11694 din 6 decembrie 2023, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuşi.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Braşov a reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, în cauză, domiciliul pârâtei B. fiind în jud. Bacău, aflat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Buhuşi.
Judecătoria Braşov nu a primit apărarea părţilor cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 113 C. proc. civ., constatând că în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nu s-a prevăzut un anumit loc pentru executarea obligaţiei, perfectarea convenţiei în judeţul Iaşi fiind apreciată că nu este relevantă în stabilirea competenţei teritoriale, autoturismul nefiind predat cumpărătoarei în municipiul Braşov.
Referitor la susţinerea reclamantei, în sensul că are calitatea de consumator, conform Legii nr. 193/2000, aspect care ar atrage competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Braşov, în a cărei rază teritorială se află domiciliul său, instanţa a reţinut că dispoziţiile actului normativ menţionat nu sunt aplicabile, nefiind vorba despre pretenţii derivate dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator, vânzătoarea neavând calitatea de profesionist, în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 193/2000, art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nefiind aplicabil.
3. Hotărârea Judecătoriei Buhuşi
Prin sentinţa civilă nr. 194 din 11 martie 2024, Judecătoria Buhuşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Buhuşi a reţinut că acţiunea dedusă judecăţii este una în răspundere contractuală, grefată pe fondul existenţei viciilor ascunse, competenţa teritorială fiind alternativă, reclamanta având posibilitatea de a alege între mai multe instanţe competente, potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (3) C. proc. civ.
Judecătoria Buhuşi a constatat că reclamanta a înţeles să sesizeze o a treia instanţă care nu este prevăzută de normele de procedură, respectiv instanţa domiciliului său (Judecătoria Braşov), motivând că are calitatea de consumator.
Cu privire la acest aspect, instanţa a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 193/2000, întrucât, în cauză, nu este vorba despre pretenţii derivate dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator, pârâta neavând calitatea de profesionist, în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 193/2000, dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nefiind incidente.
Instanţa a constatat că Judecătoria Braşov a ignorat dreptul de dispoziţie al pârâtei, care a solicitat, prin întâmpinare, stabilirea competenţei în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Judecătoria Buhuşi a apreciat că locul executării contractului se prezumă a fi cel al încheierii contractului, aceasta fiind optica literaturii de specialitate şi a practicii judiciare, predarea autoturismului având loc în ziua încheierii contractului, la Iaşi, la acelaşi moment producându-se transferul dreptului de proprietate şi, implicit, executarea contractului.
Reţinând că acţiunea în răspundere contractuală, întemeiată pe înlăturarea viciilor ascunse, se circumscrie executării contractului şi apreciind că locul executării contractului este în Iaşi, Judecătoria Buhuşi a considerat că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Iaşi.
4. Hotărârea Judecătoriei Iaşi
Prin sentinţa civilă nr. 9314 din 25 iunie 2024, Judecătoria Iaşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuşi. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Iaşi a apreciat că în mod corect Judecătoria Braşov a reţinut că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Buhuşi, în raport de domiciliul pârâtei, în aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ.
Instanţa a reţinut că, potrivit art. 116 C. proc. civ., singura parte care are posibilitatea de a alege între mai multe instanţe competente, atunci când este incidentă o situaţie pentru care este prevăzută competenţa alternativă, este reclamantul.
Or, reclamanta a introdus acţiunea la Judecătoria Braşov, care nu este competentă din punct de vedere teritorial să judece litigiul.
În raport de situaţia de fapt dedusă judecăţii, Judecătoria Iaşi a considerat că nu pot fi reţinute dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., care stabilesc că este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, întrucât, în contractul de înstrăinare-dobândire a mijlocului de transport nu s-a prevăzut, în mod expres, niciun loc de executare a contractului, ci doar locul încheierii acestuia, respectiv în municipiul Iaşi, la data de 11 iunie 2023.
Instanţa a apreciat că locul executării nu poate fi unul şi acelaşi cu cel al încheierii contractului având ca obiect vânzarea unui autovehicul, cât timp o asemenea clauză nu a fost prevăzută expres în cuprinsul contractului, cum prevăd dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoriei Buhuşi îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. cu privire la obligarea pârâtei B. la înlăturarea viciilor ascunse pe cheltuiala sa, prin plata sumei de 28.173,18 RON, reprezentând contravaloarea reparaţiei autoturismului marca BMW tip X1, cu număr de identificare x, sumă ce urma a se actualiza cu indicele de inflaţie de la data scadenţei, până la data plăţii, precum şi cu dobânda legală. Reclamanta a solicitat, totodată, obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune-interese pentru acoperirea integrală a prejudiciului cauzat.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov, învederând că are domiciliul în satul Racova, comuna Racova (aflat în circumscripţia Judecătoriei Buhuşi), precum şi faptul că, în materie contractuală, art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. stabileşte o competenţă alternativă, în favoarea instanţei locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.
Prin sentinţa civilă nr. 11694 din 6 decembrie 2023, Judecătoria Braşov a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuşi, în considerarea dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., reţinând că în contract nu a fost inserată o clauză prin care locul executării obligaţiei să fi fost determinat.
La rândul său, Judecătoria Buhuşi, prin sentinţa civilă nr. 194 din 11 martie 2024, s-a declarat necompetentă din punct de vedere teritorial, apreciind că Judecătoria Iaşi este abilitată de lege să soluţioneze cauza, în raport de dreptul de opţiune al reclamantei, exprimat în baza art. 113 alin. (3) C. proc. civ., precum şi de faptul că locul de executare a contractului se prezumă a fi cel al încheierii convenţiei (în municipiul Iaşi), predarea autoturismului şi transferul dreptului de proprietate având loc la data încheierii contractului, în această localitate.
Învestită fiind prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 9314 din 25 iunie 2024, Judecătoria Iaşi a stabilit că Judecătoriei Buhuşi îi revine competenţa de a judeca litigiul, în raport de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ.
În soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Iaşi şi Judecătoria Buhuşi, Înalta Curte constată că pretenţiile solicitate prin cererea de chemare în judecată se grefează pe un contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport, prin care pârâta, în calitate de vânzătoare, a transmis reclamantei, în calitate de cumpărătoare, dreptul de proprietate asupra unui autoturism.
Prin clauzele contractuale inserate, părţile semnatare nu au stabilit un loc anume pentru executarea obligaţiilor asumate, ci s-au rezumat să menţioneze că actul juridic a fost încheiat la Iaşi, la data de 11 iunie 2023.
În dreptul procesual civil, locul încheierii contractului poate constitui, în anumite situaţii, un criteriu după care se determină competenţa teritorială a instanţelor de judecată abilitate să soluţioneze eventualele litigii născute în legătură cu executarea obligaţiilor asumate de părţi.
În acest sens, dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. prevăd o competenţă alternativă, stipulând că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 mai sunt competente "instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract."
În prezenta cauză, în lipsa determinării acestui element contractual, nu poate fi reţinută incidenţa normei legale enunţate, care ar fi acordat, de altfel, reclamantei şi nu pârâtei, un drept de opţiune între instanţele deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ., respectiv între instanţa de la domiciliul pârâtei şi cea a instanţei locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei contractuale.
Referitor la competenţa teritorială, în acest context devin incidente dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."
Având în vedere că pârâta domiciliază în jud. Bacău, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Buhuşi, acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
Norma de competenţă teritorială prevăzută la art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este aplicabilă în cauză, întrucât contractul asupra căruia poartă litigiul cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competenţă nu se circumscrie contractelor reglementate prin Legea nr. 193/2000, pârâta neavând calitatea de profesionist, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (2) C. civ. sau ale art. 2 lit. b) din Legea nr. 193/2000.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuşi.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 7 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.