Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2024
După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
1. Cererea de încuviinţare a executării silite
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la 14 iunie 2024, sub nr. x/2024, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea silită, în toate modalităţile prevăzute de lege, a terţului poprit B. S.R.L. şi a debitoarei C., în dosarul de executare nr. 421/2018, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 576 din 31 ianuarie 2018, pronunţate de Judecătoria Galaţi (rămasă definitivă prin neapelare), pentru plata sumei datorate cu titlu de salariu, până la 1/3 lunar, în limita creanţei în valoare de 2.528,39 RON, constând în cheltuieli de executare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 666 C. proc. civ.
2. Hotărârea Judecătoriei Galaţi
Prin sentinţa civilă nr. 2034 din 27 iunie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Piatra Neamţ a dat prevalenţă dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ., întrucât a constatat că, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitoarei C. se afla în satul Gârcina, str. x, com. Gârcina, jud. Neamţ, potrivit informaţiilor obţinute în urma interogării bazei de date a Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.
3. Hotărârea Judecătoriei Piatra Neamţ
Prin încheierea civilă nr. 5286 din 23 iulie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Piatra Neamţ a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite formulate de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. în favoarea Judecătoriei Galaţi. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Piatra Neamţ a constatat că, din conţinutul dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin cele ale art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016, se degajă cerinţa ca instanţa de executare să fie unică, în sensul că una şi aceeaşi instanţă trebuie să soluţioneze atât cererea de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare sau alte incidente ivite în procedura de executare.
Verificând înscrisurile de la dosar, instanţa a constatat că în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Galaţi a fost pronunţată încheierea civilă nr. 5582 din 25 iulie 2018, prin care a fost admisă cererea petentului Biroul Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditorului Municipiul Galaţi, prin primar, privind încuviinţarea executării silite a debitoarei C., cerere care viza acelaşi dosar de executare şi acelaşi titlu executoriu, reprezentat de sentinţa civilă nr. 576 din 31 ianuarie 2018 pronunţată de Judecătoria Galaţi.
Din perspectiva dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Judecătoria Piatra Neamţ a apreciat că instanţa de executare a fost stabilită odată cu pronunţarea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 5582 din 25 iulie 2018 de către Judecătoria Galaţi, iar acest aspect nu poate fi reanalizat în cadrul unei noi cereri, deoarece hotărârea prin care a fost încuviinţată executarea silită a tranşat şi problema calificării instanţei de executare.
În acest context, Judecătoria Piatra Neamţ a reţinut că principiul unicităţii instanţei de executare presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit prevederilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ., respectiva instanţă fiind calificată de către legiuitor ca fiind instanţa de executare.
Judecătoria Piatra Neamţ a făcut referire la decizia pronunţată în recurs în interesul legii, nr. 20 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit că, "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
Ca atare, a constatat că în procedura necontencioasă în care s-a soluţionat cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu, Judecătoria Galaţi a procedat la verificarea competenţei în conformitate cu art. 529 alin. (1) C. proc. civ., încuviinţând executarea silită împotriva debitoarei C. prin încheierea nr. 5582 din 25 iulie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, astfel că, în cauză, competenţa de soluţionare ar aparţine judecătoriei care a încuviinţat cererea de executare silită, respectiv Judecătoriei Galaţi, ca instanţă de executare.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Asupra conflictului negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat, în baza art. 666 C. proc. civ., încuviinţarea executării silite, în toate modalităţile prevăzute de lege, a terţului poprit B. S.R.L. şi a debitoarei C., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 576 din 31 ianuarie 2018, pronunţate de Judecătoria Galaţi (rămasă definitivă prin neapelare), pentru plata sumei datorate cu titlu de salariu, până la 1/3 lunar, în limita creanţei în valoare de 2.528,39 RON, prin raportare la sentinţa civilă nr. 1089 din 21 martie 2024 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2023, prin care a fost validată poprirea înfiinţată în dosarul execuţional nr. x/2018.
Judecătoria Galaţi şi Judecătoria Piatra Neamţ şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima dintre instanţe reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ., iar cea de a doua aplicând decizia nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii.
Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător." Alin. 3 al aceluiaşi articol prevede că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."
Potrivit dispoziţiilor legale enunţate, în cazul cererii privind încuviinţarea executării silite, competenţa teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Înalta Curte constată că prin încheierea din camera de consiliu nr. 5582 din 25 iulie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Galaţi a încuviinţat, la solicitarea petentului Biroul Executorului Judecătoresc A., în dosarul execuţional nr. x/2018, executarea silită, simultană/succesivă, în toate modalităţile prevăzute de lege, împotriva debitoarei C., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 576 din 31 ianuarie 2018 a aceleiaşi instanţe, autorizând creditorul Municipiul Galaţi, prin primar, să procedeze la executarea silită a obligaţiei privind evacuarea imobilului menţionat în titlul executoriu.
Prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din acelaşi act normativ, s-a statuat că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă, formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În considerentele deciziei menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut principiul unicităţii instanţei de executare, stabilind că, "încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."
Cum în prezenta cauză s-a dispus, prin încheierea nr. 5582 din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Galaţi, pronunţate în dosarul nr. x/2018, încuviinţarea executării silite a debitoarei C., în toate modalităţile prevăzute de lege, rezultă că aceeaşi instanţă este competentă a soluţiona şi solicitarea de executare a hotărârii de validare poprire formulată în baza aceluiaşi titlu executoriu.
Prin urmare, în raport de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, rezultă că instanţa de executare la care se referă prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Galaţi, instanţă care a încuviinţat executarea silită.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii este Judecătoria Galaţi, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 7 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.