Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia:
Prin încheierea din 6 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost suspendată judecata recursului formulat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1198/2018 şi a deciziei nr. 568/2023 pronunţate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. x/2021.1.1, având ca obiect reexaminare anulare cerere.
2. Calea de atac formulată în cauză:
Împotriva încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, petenta A. a declarat recurs.
În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-petentă a arătat că procesul nu a îndeplinit formele prevăzute de lege, solicitând audierea persoanelor implicate, menţionând că au existat neînţelegeri care au determinat nejudecarea cauzei. Totodată, a solicitat ca judecarea dosarului să aibă loc la Sibiu, precizând că a fost trimis dosarul la Alba Iulia fără a fi anunţată.
3. Înregistrarea recursului la Înalta Curte şi apărările formulate:
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 22 aprilie 2024, fiind aleatoriu repartizat spre soluţionare completului nr. 5.
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (16 septembrie 2021), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 19 noiembrie 2024, cu citarea părţii, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.
Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
În speţă, cererea de recurs formulată de petenta A. nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurenta arătând că înţelege să declare recurs împotriva încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, menţionând că au existat neînţelegeri care au determinat nejudecarea cauzei.
Susţinerile recurentei-petente din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.
Nemulţumirile generale ale părţii ce vizează modul în care s-a desfăşurat procesul nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului exercitat în faţa instanţei civile, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.
În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
În aceste condiţii, reţinând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2024.