Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 08.08.2023 sub nr. dosar x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se constate deschisă succesiunea defunctului C., decedat la data de 23.04.2015, având ultima reşedinţă pe raza comunei Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa, să se stabilească moştenitorii defunctului, cotele ce le revin acestora, componenţa masei succesorale, dispunând partajarea efectivă a bunurilor ce compun activul succesiunii defunctului; fără cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. j)1, art. 118 C. proc. civ., art. 954, art. 976 C. civ.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin sentinţa nr. 836/09.05.2024, Judecătoria Răcari a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.
A reţinut instanţa că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată (cerere de dezbatere a succesiunii), în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 118 C. proc. civ.. Coroborând dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 cu dispoziţiile art. 117 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că sunt de competenţa exclusivă a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului cererile privitoare la moştenire, chiar dacă printre bunurile supuse împărţelii se află vreun imobil situat în circumscripţia teritorială a altei instanţe.
Întrucât potrivit certificatului de deces seria x nr. x/24.04.205 ultimul domiciliu al defunctului C. se regăseşte în oraşul Vaslui, judeţul Vaslui, locaţie care se află în circumscripţia Judecătoriei Vaslui, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.
Prin sentinţa nr. 1625/30.09.2024, Judecătoria Vaslui a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Răcari, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A reţinut instanţa că, potrivit relaţiilor obţinute de la DEPABD, ultimul domiciliu al defunctului s-a aflat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Răcari, astfel încât competenţa aparţine acestei instanţe.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui, pentru următoarele argumente:
Conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:
"În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."
Textul legal menţionat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moştenire este competentă instanţa de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieşirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moştenitori subzistă starea de indiviziune, situaţie în care se regăsesc şi părţile din prezentul litigiu, raportat la petitele acţiunii introductive de instanţă.
Instanţele aflate în conflict sunt în acord în ce priveşte textul legal aplicabil criteriilor de determinare a competenţei (art. 118 alin. (1) C. proc. civ.), dar sunt în dezacord cu privire la stabilirea ultimului domiciliu al defunctului, în raport de care urmează a fi competente una din cele două instanţe care au procedat la declinări reciproce.
În acest sens, Înalta Curte reţine că potrivit art. 954 alin. (2) C. civ. "Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."
Conform certificatului de deces eliberat la data de 24.04.2015 de către Primăria Tărtăşeşti, aflat la dosarul Judecătoriei Răcari, rezultă că defunctul C., în raport de care se solicită partajarea averii succesorale, a avut ultimul domiciliu în localitatea Vaslui, judeţul Vaslui.
Dispoziţiile art. 954 alin. (2) C. civ. incidente în cauză sunt imperative şi fără echivoc, în sensul că moştenirea se dezbate la ultimul domiciliu al defunctului, aşa cum rezultă din certificatul de deces dar şi din celelalte acte ataşate cererii de chemare în judecată, respectiv sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 211329/23.05.2023, copia cărţii de identitate a defunctului, încheierea nr. 12/07.09.2023 emisă de D., certificatul nr. x/04.09.2023 emis de Camera Notarilor Publici Iaşi, certificatul nr. x/04.09.2023 emis de Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale .
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Vaslui.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.