Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2024
deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
I.1. Obiectul cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, la data de 13.07.2023, sub nr. x/2023, reclamanţii A. şi BEJ A. au solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtelor B. S.A. şi B. - Sucursala Piteşti la plata daunelor materiale şi morale în cuantum de 350.000 euro, datorate pentru încălcarea drepturilor şi intereselor legitime de exercitare a activităţii de executare silită şi a profesiei de executor judecătoresc, precum şi încălcarea dreptului la o viaţă şi activitate profesională normală, încălcarea secretului bancar, încălcarea datelor cu caracter personal, vătămări cauzate de conduita prejudiciabilă exercitată prin nerespectarea regulilor pe care legea le impune, materializată prin blocarea accesului la propriile conturi, respectiv cont curent şi de consemnare, fapte săvârşite în formă continuată, pârâţii solidari prin aceste acţiuni şi inacţiuni ilicite, cauzând inclusiv vătămări ale integrităţii psihice.
La termenul de judecată din data de 17.11.2023, reclamanţii au formulat cerere modificatoare, prin care au arătat că suma de 340.000 euro reprezintă daune morale, iar suma de 50.000 RON reprezintă daune materiale.
I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
I.2.1. Prin sentinţa civilă nr. 24 din 19 ianuarie 2024, Tribunalul Argeş a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Argeş a reţinut că se aplică regula generală prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul.
Totodată, faţă de natura litigiului şi a faptelor ilicite imputate pârâtelor, prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 112 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe", având în vedere că dintre cei doi pârâţi doar Sucursala Piteşti are sediul în circumscripţia teritorială a Tribunalului Argeş.
Aşa cum reiese şi din întâmpinare, elementele constitutive ale faptelor ilicite imputate pârâtelor de către reclamanţi reprezintă operaţiuni bancare specifice sediului central al băncii (acordare şi restricţionare acces la conturi), iar nu a celor din cadrul sucursalelor, neputând fi aplicabile dispoziţiile art. 109 C. proc. civ. pentru atragerea competenţei teritoriale a Tribunalului Argeş.
Mai mult, pentru aceleaşi considerente, s-a reţinut că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de competenţă teritorială alternativă reglementate de art. 113 C. proc. civ.
I.2.2. Învestit prin declinare, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 1059 pronunţată la 6 septembrie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are posibilitatea alegerii între mai multe instanţe deopotrivă competente.
Totodată, a constatat că prejudiciul invocat de reclamanţi, rezultând din pretinsa blocare abuzivă a conturilor, s-a produs în mod evident pe raza judeţului Argeş, acolo unde BEJ A. îşi desfăşoară activitatea.
Drept urmare, a apreciat că Tribunalul Argeş este competent teritorial să soluţioneze cauza.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Tribunalul Argeş şi Tribunalul Bucureşti.
Înalta Curte constată că cele două instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima instanţă reţinând aplicabilitatea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., iar instanţa învestită prin declinare constatând incidenţa art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.
Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea formulată de reclamanţii A. şi BEJ A. de obligare a pârâtelor B. S.A. şi B. - Sucursala Piteşti la plata daunelor morale şi materiale datorate pentru încălcarea drepturilor şi intereselor legitime de exercitare a activităţii de executare silită şi a profesiei de executor judecătoresc, precum şi încălcarea dreptului la o viaţă şi activitate profesională normală, încălcarea secretului bancar, încălcarea datelor cu caracter personal, vătămări cauzate de conduita prejudiciabilă exercitată prin nerespectarea regulilor pe care legea le impune, materializată prin blocarea accesului la propriile conturi, respectiv cont curent şi de consemnare, fapte săvârşite în formă continuată.
Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de aplicarea diferită a instanţelor a textelor de lege care reglementează competenţa teritorială în cauze având ca obiect răspunderea civilă delictuală.
Înalta Curte reţine că, în materia competenţei teritoriale, regula generală este cea prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Însă, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe normele ce reglementează răspunderea civilă delictuală, situaţie în care sunt incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112 din acelaşi cod, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul.
Fiind vorba despre o competenţă teritorială alternativă, reclamantul poate alege între instanţele competente, conform art. 116 din C. proc. civ.. În raport de cele arătate mai sus, locul producerii prejudiciului, alături de locul săvârşirii faptei, reprezintă criterii de determinare a competenţei alternative, în afara instanţelor enumerate la art. 107 - 112 din C. proc. civ., conform normei de trimitere din art. 113 alin. (1) din C. proc. civ.
În speţă, Înalta Curte constată că fapta ilicită care se impută pârâtelor constată în operaţiuni bancare, prejudiciul invocat de reclamanţi, rezultat din blocarea conturilor reclamanţilor şi blocarea desfăşurării activităţilor de executare silită şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc, s-a produs pe raza judeţului Argeş, acolo unde reclamanţii îşi desfăşoară activitatea şi au deschise conturi curente şi de consemnări.
Or, reclamanţii au ales să sesizeze Tribunalul Argeş, instanţa de la locul săvârşirii faptei ilicite şi producerii prejudiciului, şi, în consecinţă, prin alegerea făcută de aceştia, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, au învestit în mod legal această instanţă cu soluţionarea cauzei.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Argeş, secţia civilă, ca instanţă în circumscripţia căreia s-a produs prejudiciul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2024.