Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2760/2024

Decizia nr. 2760

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov, secţia civilă, la data de 11 septembrie 2024, sub nr. x/2024, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite pornite la cererea creditoarei B., împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2192 din 9 martie 2023 pronunţată de Judecătoria Arad, în dosarul nr. x/2022, în vederea recuperării creanţei rezultate din titlul executoriu şi a cheltuielilor de executare silită.

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 9177 din 16 septembrie 2024, Judecătoria Braşov, secţia civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite formulate de Biroul Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditoarei B., împotriva debitorului C., în favoarea Judecătoriei Arad.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În cauză, debitorul are domiciliul în localitatea Braşov, însă se află încarcerat în Penitenciarul Arad, care poate fi asimilat unui domiciliu de fapt întrucât acolo locuieşte efectiv pe toată durata executării pedepsei.

Prin urmare, întrucât domiciliul debitorului se găseşte în circumscripţie altei judecătorii decât cea sesizată, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Arad

Prin încheierea nr. 14983 din 3 octombrie 2024, Judecătoria Arad, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov. A suspendat, din oficiu, judecata cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, raportat la prevederile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., data sesizării organului de executare este stabilită ca reper temporal în determinarea competenţei instanţei de executare.

În cauză, la data sesizării organului de executare, debitorul avea domiciliul în Municipiul Braşov şi nu se mai afla încarcerat la Penitenciarul Arad.

În consecinţă, Judecătoria Arad a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Braşov îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Obiectul litigiului vizează încuviinţarea executării silite pornite de Biroul Executorului Judecătoresc A., la cererea creditoarei B., împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2192 din 9 martie 2023 pronunţată de Judecătoria Arad, în dosarul nr. x/2022.

Conflictul negativ de competenţă dintre cele două instanţe, respectiv Judecătoria Braşov şi Judecătoria Arad, a fost generat de aprecierea diferită a situaţiei de fapt şi a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ.

Astfel, când au analizat competenţa, Judecătoria Braşov s-a raportat la locul de deţinere al debitorului, iar Judecătoria Arad la domiciliul acestuia.

Potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Din analiza textului legal citat anterior, se poate observa, ca regulă generală, că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, dacă nu există reglementări derogatorii.

Înalta Curte reţine că noţiunea de "domiciliu", astfel cum este definită de dispoziţiile art. 87 din C. civ., reprezintă locul unde persoana declară că îşi are locuinţa principală, în acelaşi sens fiind conturată acestă noţiune şi în O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Domiciliul persoanei fizice este unul din atributele de identificare, în spaţiu, a acesteia şi se caracterizează prin stabilitate, unicitate, obligativitate şi inviolabilitate. Scopul domiciliului este acela de a lega, din punct de vedere juridic, un individ de un anumit punct determinat în spaţiu.

În cauză, domiciliul debitorului C. este în Braşov, str. x, jud. Braşov, după cum rezultă din Fişa de evidenţă emisă de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date .

La data sesizării executorului judecătoresc de către creditoarea B., debitorul nu mai figura încarcerat în reţeaua Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

În acest context, având în vedere că instanţa de executare este cea de la domiciliul debitorului, Înalta Curte reţine că Judecătoria Braşov este instanţa competentă să judece prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din acelaşi act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.