Şedinţa publică din data de 2 decembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cererii deduse judecăţii:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 1 Alba, a solicitat anularea deciziei nr. 183D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 1 Alba, şi anularea procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 a Contenciosului Administrativ şi dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contestaţii Electorale prin sentinţa civilă nr. 7 din data de 05.11.2024 a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de judecată a reţinut, în baza art. 2 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/28.10.2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora. Arată că de esenţa litigiului dedus judecăţii este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba.
Determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x/28.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba. Actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 rap. la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
2.2. Învestit cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă Tribunalul Alba, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 2884 pronunţată la data de 15 noiembrie 2024 a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Alba şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti; a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă între cele două instanţe; a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Alba a constat că, potrivit art. 7 alin. (1) rap. la art. 11 din Legea nr. 208/2015, în perioada organizării alegerilor, la nivel naţional se constituie Biroul Electoral Central care adoptă decizii şi hotărâri.
Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, hotărârile definitive ale Biroului Electoral Central pot fi atacate în instanţe, deoarece în procedura soluţionării contestaţiilor de către acestea nu se realizează o procedură de judecată propriu-zisă, aceasta având numai semnificaţia unei proceduri prealabile.
Ca atare, determinarea instanţei învestite să soluţioneze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) rap. la alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel.
În contextul în care intimatul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, iar acesta are sediul în Bucureşti, Bulevardul x, 6-67, Tribunalul Alba a stabilit că în prezenta cauză, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine Curţii de Apel Bucureşti-Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.
II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţie de contencios administrativ şi fiscal, în considerarea argumentelor ce succed:
Pe calea prezentului demers judiciar A.. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 193D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.
Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale şi Tribunalul Alba, secţia I civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, conflictul negativ de competenţă fiind generat de reţinerile diferite ale celor două instanţe cu privire la dispoziţiile legale aplicabile în speţă, pentru stabilirea competenţei materiale de soluţionare a litigiului.
Înalta Curte constată că potrivit Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
În aceleaşi considerente se arată că, atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative (paragraful 68).
Totodată, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 a reţinut că hotărârile pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii contencios administrativ.
Din conţinutul înscrisului contestat rezultă faptul că acesta are natura juridică a unui act administrativ, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, act emis de Biroul Electoral Central, care este încadrat în categoria autorităţilor publice centrale.
Chiar şi în circumstanţe de imprecizie terminologică a legii speciale, este cert că activitatea Biroului Electoral Central poate fi asimilată celei a unei autorităţi publice centrale, iar atribuţia pe care o exercită în soluţionarea sesizărilor, plângerilor, contestaţiilor, întâmpinărilor ce-i sunt adresate, se circumscrie unei "jurisdicţii administrative speciale", astfel cum este ea definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.
În cauză, contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 1 Alba a fost soluţionat de Biroul Electoral Central prin decizia 183D/30.10.2024 în baza dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, motiv pentru care obiectul contestaţiei judiciare este reprezentat de decizia emisă de Biroul Electoral Central.
Prin urmare, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, reţinând că, în speţă, Biroul Electoral Central a emis decizia nr. 183D/30.10.2024 ce face obiectul prezentei contestaţii.
În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, care cuprind norme de competenţă de ordine publică, de obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi în raport de calitatea intimatului Biroului Electoral Central competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de apel în a cărui rază teritorială se află sediul contestatoarei conform art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, modificată.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestaţia formulată în cauza de faţă este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă competentă în privinţa litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autorităţile publice centrale, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, având în vedere sediul contestatorului din municipiul Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Bucureşti.
În contextul în care s-ar fi avut în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) ultima teză din Legea contenciosului administrativ, competenţa de soluţionare ar fi revenit tot Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că, potrivit deciziei contestate, sediul Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 este situat în Bucureşti.
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere material să soluţioneze prezenta cauză, este Curtea de Apel Bucureşti, secţie de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţie de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 decembrie 2024.