Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2024
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă la 27 septembrie 2024, petentul A. a solicitat instanţei să dispună ridicarea sechestrului asigurător instituit în baza sentinţei penale nr. 112/2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia penală în dosarul nr. x/2019, asupra imobilului apartament situat în Bucureşti.
Temeiul de drept al cererii nu a fost indicat.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin încheierea nr. 192/CC din 14 octombrie 2024, Tribunalul Cluj, secţia civilă a admis excepţia de necompetenţă materială şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, considerând că, în temeiul art. 954 alin. (1) prin raportare la art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ. şi faţă de principiul simetriei formelor juridice, revine Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti competenţa de a soluţiona cererea de ridicare a sechestrului asigurător, aceasta fiind instanţa care a judecat cererea de anulare a contractului de vânzare care priveşte imobilul asupra căruia a fost instituit sechestrul prin sentinţa penală nr. 112/2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia penală în dosarul nr. x/2019.
Prin sentinţa nr. 15544 din 24 octombrie 2024, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În aplicarea dispoziţiilor art. 754 alin. (1) C. proc. civ., această instanţa a apreciat că Tribunalul Cluj, secţia civilă este instanţa competentă să soluţioneze cererea de ridicare a sechestrului asigurător, câtă vreme instanţa competentă material şi teritorial să judece, în primă instanţă, cauza în legătură cu care a fost instituit măsura asiguratorie a fost Tribunalul Cluj, secţia penală.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea reclamantului A. de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra imobilului apartament situat în municipiul Bucureşti, str. x, prin sentinţa penală nr. 112/2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia penală în dosarul nr. x/2019.
Competenţa de soluţionare a cererilor în materia sechestrului asigurător este reglementată de dispoziţiile art. 954 alin. (1) din C. proc. civ., care stabilesc că "Cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă."
Drept urmare, regula în materie civilă este că instituirea sechestrului asigurator revine instanţei competente să analizeze, în primă instanţă, cererea prin care se tinde la obţinerea titlului executoriu.
De asemenea, dispoziţiile art. 956-957 din C. proc. civ. prevăd că instanţa competentă a dispune instituirea este competentă a constata şi desfiinţarea de drept, respectiv a dispune ridicarea sechestrului asigurator.
Întrucât instanţa competentă material şi teritorial să judece în primă instanţă pricina a fost Tribunalul Cluj, secţia penală, care prin sentinţa penală nr. 112 din 2 aprilie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului B., printre care şi imobilul în discuţie, rezultă că secţia civilă a Tribunalului Cluj este competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza pendinte.
Astfel, cum instanţa competentă să judece procesul în primă instanţă a fost Tribunalul Cluj, înseamnă că aceleiaşi instanţe îi revine competenţa să soluţioneze şi cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului, în aplicarea principiului simetriei formelor juridice. Aceasta, întrucât cererea este una într-o materie specifică (a măsurilor asigurătorii), iar competenţa în ridicarea măsurii, respectiv constatarea încetării de drept a acesteia, aparţine, pentru raţiuni de identitate (mutatis mutandis) instanţei care a instituit sau menţinut măsura.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2024.