Asupra conflictului negativ de competență de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul litigiului
Prin cererea de chemare în judecată, disjunsă din dosarul nr. x/85/2023, reclamantul Sindicatul profesional A a solicitat în numele şi pentru membrul de sindicat B în contradictoriu cu APIA Centrul Judeţean C să se dispună:
- Anularea deciziei individuale de salarizare emisă de pârâtă în 13.02.2024 sub nr. 98 prin care a fost înlăturata majorarea de 5% la salariul de baza avut in luna decembrie 2023, precum si a actelor administrative/adrese, fără număr atribuit, pronunțate in soluționarea contestației formulate la decizia individuală de salarizare.
- Obligarea pârâtei la emiterea unei decizii individuale, prin care să dispună, începând cu 1.01.2024, acordarea majorării salariale de 5% din salariul de baza avut de reclamant în decembrie 2023;
- Obligarea pârâtei la plata către reclamant a diferențelor bănești rezultate prin acordarea majorării de 5%, prin compararea drepturilor salariale cuvenite cu cele efectiv încasate lunar, începând cu 1.01.2024;
- Obligarea pârâtei la plata către reclamant a dobânzii legale cumulate cu indicele de inflație la cuantumul creanței stabilite în condițiile petitului precedent, începând cu data nașterii dreptului (1.01.2024) si până la realizarea integrală a creanțelor datorate cu titlul de mai sus, cu cheltuieli de judecata.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentința civilă nr 606/06.11.2024 A Tribunalului Sibiu Secţia a II a de Contencios Administrativ şi Fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Covasna.
Pentru a pronunța această sentinţă, Tribunalul Sibiu a reținut că dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004 reglementează o competenţă teritorială exclusivă la domiciliul reclamantului persoană fizică, iar reclamantul are domiciliul în judeţul Covasna, neprezentând relevanţă, în condiţiile alin. (4) al aceluiaşi articol, împrejurarea că acţiunea a fost întrodusă de o organizaţie sindicală in numele membrului de sindicat.
2.2. Prin Sentința civilă nr. 1078 din data de 13 decembrie 2024 pronunţată de Secţia Civilă – complet specializat în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Covasna, s-a admis excepţia necompetentei teritoriale, a fost declinată competența de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Sibiu şi s-a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în vederea soluționării conflictului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că determinarea instanței competente să soluționeze cererea dedusă judecății trebuie făcută raportat la noțiunea de domiciliu, așa cum este definită de dispozițiile art. 87 C. civ., potrivit căruia „domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile este acolo unde aceasta declară că-și are locuința principală”, respectiv în Municipiul Sibiu, unde reclamantul își are reședința.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competență.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă privește interpretarea diferită, de către instanțele de judecată, a noțiunii de domiciliu, în sens procedural.
Potrivit dispoziţiilor art.10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată: „Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului”.
Instanțele aflate în conflict de competenţă au concluzionat că aceste dispoziții legale reglementează o competență teritorială exclusivă, de la care părţile nu pot deroga, instanţa competentă teritorial, în materia contenciosului administrativ, fiind instanţa de la domiciliul reclamantului, persoană fizică.
Cu privire la interpretarea noțiunii de domiciliu ca element de determinare a competenţei teritoriale a instanței, se impune a fi amintite cele două tipuri de abordări, una din perspectiva art. 59 C. civ., care consacră domiciliul ca atribut de identificare a persoanei fizice şi, a doua, prin raportare la dispoziţiile art. 87 C. civ., care consacră domiciliul ca premisă a exercitării drepturilor şi libertăților civile ale acesteia.
Înalta Curte, învestită cu conflictul negativ de competență în temeiul art. 135 alin. (1), raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., urmează a avea în vedere că în contextul reglementării contenciosului administrativ, legiuitorul a optat pentru a da întâietate interesului general al societății, noțiunea de domiciliu cuprinsă în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 fiind înțeleasă în sens restrâns, şi anume, domiciliul înscris în actul de identitate.
Însă, cu privire la situaţia reclamantului, Înalta Curte observă din copia cărții de identitate, depusă la fila 24 din dosarul Tribunalului Sibiu, că acesta are stabilită viza de reşedinţă cu data de 15.10.2025 în Municipiul Sibiu bd. (...) nr. (...), judeţul Sibiu, urmând a fi stabilită competenţa de soluţionare a dosarului în favoarea Tribunalului Sibiu.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Sibiu, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Profesional A în numele şi pentru B şi pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean C în favoarea Tribunalului Sibiu Secţia a II a de Contencios Administrativ şi Fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.