I. Circumstanțele cauzei
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară, la data de 17 mai 2024, sub nr. x/249/2024, reclamanta A S.R.L. a chemat în judecată pe calea procedurii speciale prevăzute de art. 1026 și urm. C. proc. civ. privind cererile de valoare redusă, pe pârâtul B, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 4.110,64 lei reprezentând debit principal, a penalităților convenționale de 0,5%/zi de întârziere calculate de la data scadenței și până la data plății integrale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
I.2.1. Prin sentința civilă nr. 1407 din 08 august 2024, Judecătoria Lehliu-Gară a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Lehliu-Gară, în esență, a reținut că în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 121 C. proc. civ. potrivit cu care: „cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliul consumatorului”.
În ceea ce privește domiciliul pârâtului, a reținut că acesta este, din data de 19 august 2013, în com. Bengeşti-Ciocadia, sat (...), județul Gorj, potrivit mențiunilor din fișa DEPABD, sens în care a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci, județul Gorj.
I.2.2. Prin sentința civilă nr. 1701 din 22 octombrie 2024, Judecătoria Novaci, învestită cu soluționarea cauzei la data de 27 august 2024, a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Lehliu-Gară, a constatat ivit conflict negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Soluționând excepția necompetenței sale teritoriale, Judecătoria Novaci a reținut că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., precum și că domiciliul pârâtului-consumator este situat în com. Săruleşti, sat (...), Str. (...), județul Călărași.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
În speță, Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect cerere de valoare redusă, pe calea căreia s-a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 4.110,64 lei reprezentând debit principal, a penalităților convenționale de 0,5%/zi de întârziere calculate de la data scadenței și până la data plății integrale.
Astfel, deși cele două instanțe aflate în conflict s-au raportat, în mod corect, la dispozițiile art. 121 C. proc. civ., ce se referă la cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator, izvorul conflictului negativ de competență ivit în cauza de față îl reprezintă aprecierea diferită a adresei de domiciliu a pârâtului – consumator.
În timp ce Judecătoria Lehliu-Gară a reținut că pârâtul are domiciliu la adresa ce a rezultat în urma verificărilor efectuate la data de 21 mai 2024 în baza de date a Evidenței Populației, respectiv în com. Bengeşti-Ciocadia, sat (...), județul Gorj, încă din data de 19 august 2013 (fila 74 din dosarul Judecătoriei Lehliu-Gară), Judecătoria Novaci a reținut că domiciliul pârâtului este cel din com. Săruleşti, sat (...), strada (...), județul Călărași, astfel cum a rezultat din referatul efectuat în baza de date a Evidenței Populației la data de 05 septembrie 2024 (fila 4 din dosarul Judecătoriei Novaci).
Dispozițiile art. 121 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că „cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului, dispozițiile art. 126 alin. (2) rămânând aplicabile”. Această normă de competență are un caracter imperativ și instituie o competență teritorială exclusivă de la care nu se poate deroga decât în condițiile prevăzute la art. 126 alin. (2) C. proc. civ.
Domiciliul reprezintă un atribut de identificare al persoanei fizice și este definit de art. 87 C. civ. ca fiind acolo unde aceasta declară că își are locuința principală. În același sens, al locuinței declarate ca locuință principală, este și art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români („Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală”).
Or, pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes domiciliul pe care pârâtul îl avea în momentul introducerii cererii de chemare în judecată, astfel încât o eventuală schimbare ulterioară a domiciliului nu influențează competența, regulă instituită de dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.
În cauza pendinte, domiciliul pârâtului – consumator a fost înscris în evidențele autorității competente. Astfel, din verificările efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (fila 74 din dosarul Judecătoriei Lehliu-Gară) reiese că începând cu 19 august 2013 și cel puțin până la data emiterii referatului (21 mai 2024) (nefiind menționată o dată limită), pârâtul figurează cu domiciliul activ în sat (...), comuna Bengeşti-Ciocadia, județul Gorj.
Așadar, aplicând normele legale anterior menționate la situația de fapt dedusă judecății, Înalta Curte reține că instanța competentă teritorial să soluționeze o cerere de valoare redusă formulată de un profesionist împotriva unui consumator este cea în circumscripția căreia, la data intentării cererii, își avea domiciliul pârâtul – consumator.
Or, în speța dedusă judecății, se constată că la data sesizării instanței cu cererea de valoare redusă, 17 mai 2024, domiciliul activ al pârâtului era în sat (...) (com. Bengeşti-Ciocadia), județul Gorj, localitate ce se află în raza teritorială a Judecătoriei Novaci, potrivit H.G. nr. 1217/2023 privind stabilirea localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea (M. Of., Partea I nr. 1102/07.12.2023). Schimbarea ulterioară a domiciliului pârâtului nu are niciun efect asupra competenței teritoriale a Judecătoriei Novaci.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2025.