I. Circumstanțele cauzei
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș la data de 29 august 2023, sub nr. x/208/2023, reclamanta A S.A., în contradictoriu cu pârâta B a solicitat, pe calea procedurii speciale privind soluționarea cererilor de valoare redusă, obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 1534,97 lei reprezentând debit principal, penalități de întârziere calculate conform prevederilor contractuale de către creditorul cedent C S.A., înainte de data cesiunii și cuprinse în ultima factură emisă, în sumă de 139,12 lei, despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului calculate de creditorul cedent și indicate în ultima factură emisă, în sumă de 821,19 lei, penalități de întârziere, în cuantum de 0,5%/zi de întârziere conform contractului, în continuare, de la data până la care acestea au fost calculate de către creditorul cedent (dată indicată în ultima factură emisă) și până la data achitării integrale a debitului, calculate la contravaloarea debitului principal. În subsidiar, în cazul în care se vor acorda penalități de întârziere în cuantumul prevăzut în contract, a solicitat acordarea de penalități de întârziere în cuantumul prevăzut de lege (dobândă legală penalizatoare).
I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
I.2.1. Prin sentința civilă nr. 862 din 19 martie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/208/2023, Judecătoria Caransebeș a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Caransebeș, în esență, a reținut că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 121 C. proc. civ. potrivit cu care: „cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliul consumatorului”.
În ceea ce privește domiciliul pârâtei, a reținut că acesta este, potrivit verificărilor efectuate în DEPABD, în Municipiul Botoșani.
I.2.2. Prin sentința civilă nr. 3119 din 22 octombrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/208/2023, Judecătoria Botoșani a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Caransebeș, a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Soluționând excepția necompetenței sale teritoriale, Judecătoria Botoșani a reținut că în speță, sunt incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., precum și că domiciliul pârâtei la data de 29 august 2023, data sesizării Judecătoriei Caransebeș, era în sat (...) (comuna Glimboca), județul Caraș-Severin.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
În speță, Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect cerere de valoare redusă, pe calea căreia s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1534,97 lei reprezentând debit principal, penalități de întârziere în sumă de 139,12 lei, despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului în sumă de 821,19 lei, penalități de întârziere, în cuantum de 0,5%/zi de întârziere conform contractului, în continuare, de la data până la care acestea au fost calculate de către creditorul cedent (dată indicată în ultima factură emisă) și până la data achitării integrale a debitului, calculate la contravaloarea debitului principal. În subsidiar, în cazul în care se vor acorda penalități de întârziere în cuantumul prevăzut în contract, a solicitat acordarea de penalități de întârziere în cuantumul prevăzut de lege (dobândă legală penalizatoare).
Astfel, deși cele două instanțe aflate în conflict s-au raportat, în mod corect, la dispozițiile art. 121 C. proc. civ., ce se referă la cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator, izvorul conflictului negativ de competență ivit în cauza de față îl reprezintă aprecierea diferită a adresei de domiciliu a pârâtei – consumator.
În timp ce Judecătoria Caransebeș a reținut că în perioada 07 octombrie 2022 – 06 octombrie 2023, pârâta avea domiciliul în municipiul (...), județul Botoșani, potrivit mențiunilor rezultate din baza de date a Evidenței Populației (fila 4 din dosarul Judecătoriei Caransebeș), Judecătoria Botoșani a reținut că domiciliul pârâtei este, începând cu data de 15 februarie 2024, în municipiul Botoşani, str. (...), județul Botoșani, însă la data sesizării instanței, 29 august 2023, era în sat (...) (comuna Glimboca), județul Caraș-Severin, astfel cum a rezultat din referatul efectuat în baza de date a Evidenței Populației la data de 13 iunie 2024 (fila 5 din dosarul Judecătoriei Botoșani).
Dispozițiile art. 121 alin. (1) C. proc. civ. stipulează: „cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului, dispozițiile art. 126 alin. (2) rămânând aplicabile”. Această normă de competență are un caracter imperativ și instituie o competență teritorială exclusivă de la care nu se poate deroga decât în condițiile prevăzute la art. 126 alin. (2) C. proc. civ.
Domiciliul reprezintă un atribut de identificare al persoanei fizice și este definit de art. 87 C. civ. ca fiind acolo unde aceasta declară că își are locuința principală. În același sens, al locuinței declarate ca locuință principală, este și art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români („Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală”).
În sens procesual, noțiunea de „domiciliu” vizează locuința pe care o persoană și-a stabilit-o în fapt în localitatea în care trăiește, întrucât scopul urmărit de legiuitor este, așa cum rezultă din dispozițiile art. 153 și următoarele C. proc. civ., acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiului respectării dreptului la apărare și de a facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.
Prin urmare, asocierea explicită pe care legiuitorul a făcut-o în definiția domiciliului din noul C. civ. cu locuința principală nu semnifică o îndepărtare de concepția domiciliului ca locuință „efectivă”, ci, dimpotrivă, confirmă ideea de domiciliu ca situație de fapt, susceptibilă a fi probată prin orice mijloc de probă și lăsată la aprecierea instanței.
Astfel, în contextul analizei, se reține că mențiunile cu privire la domiciliu din actul de identitate au doar efect declarativ de evidență a persoanei, persoana fizică având domiciliul acolo unde are locuința sa statornică și principală, iar domiciliul persoanei fizice, astfel înțeles, interesează în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze litigiul.
De asemenea, locuința efectivă, adică aceea caracterizată prin continuitate și stabilitate, prezintă relevanță și trebuie apreciată ca semnificând domiciliu și în planul executării silite, fiind just a considera că, în mod obișnuit, de cele mai multe ori, la acea locuință se regăsesc bunurile pe care debitorul le deține și care pot fi supuse urmăririi.
În cauza pendinte, domiciliul în fapt al debitoarei a fost înscris în evidențele autorității competente. Astfel, din verificările efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (fila 5 din dosarul Judecătoriei Botoșani și fila 4 din dosarul Judecătoriei Caraș-Severin) reiese că pentru perioada 07 octombrie 2022 – 06 octombrie 2023 - perioadă ce include și data introducerii cererii de valoare redusă, 29 august 2023 - pârâta avea reședința stabilită în municipiul Botoşani, Drumul (...), județul Botoșani.
Prin urmare, la data sesizării instanței, respectiv 29 august 2023, pârâta locuia în fapt în mod efectiv în municipiul Botoşani, Drumul (...), județul Botoșani, împrejurare ce produce, în speță, efecte juridice în ceea ce privește determinarea competenței teritoriale a instanței. Aceasta întrucât, pentru stabilirea competenței teritoriale, prezintă interes domiciliul, înțeles ca locuință efectivă, statornică, potrivit celor anterior expuse, pe care pârâta îl avea în momentul introducerii cererii de chemare în judecată. O eventuală schimbare ulterioară a domiciliului nu influențează competența, regulă instituită de dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.
În consecință, Înalta Curte reține că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de valoare redusă formulată de un profesionist împotriva unui consumator este cea în circumscripția căreia, la data intentării cererii, își avea domiciliul în fapt pârâta – consumator, respectiv Judecătoria Botoșani, sens în care, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2025.