Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
I.Circumstanțele cauzei
1.Obiectul cauzei
Este reprezentat de recursul declarat de petentul A împotriva încheierii din 03 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava-Secția I civilă.
2.Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Suceava
Prin încheierea din 03 octombrie 2023, Curtea de Apel Suceava-Secția I civilă a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A în dosarul nr. x/86/2023/a1.1 al Curții de Apel Suceava.
3.Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 03 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava-Secția I civilă a formulat recurs, petentul A.
Prin încheierea de ședință din 06.03.2024, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a cerut judecata în lipsă.
La termenul din 15 ianuarie 2025, Înalta Curte a invocat excepția de perimare.
II.Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Având a se pronunța cu prioritate asupra excepției perimării recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., incident în cauză, „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni”.
Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților vreme îndelungată în judecată.
Reglementată ca o excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecată, excepția de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părților dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție.
Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
Prin încheierea de ședință din 06.03.2024, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a cerut judecata în lipsă.
Înalta Curtea notează că recurentul nu a efectuat niciun act de procedură, de la data suspendării cauzei și nici nu a invocat vreo împrejurarea de natură a suspenda sau întrerupe curgerea termenului de perimare.
Având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare de la data când a intervenit suspendarea, respectiv 06 martie 2024 și până la data împlinirii termenului de perimare de 6 luni, respectiv 06 octombrie 2024, se datorează culpei părții și că niciuna din părți nu a întrerupt cursul suspendării, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ. a intervenit perimarea recursului.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 416 alin. (1) coroborat cu art. 420 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul declarat de petentul A împotriva încheierii din 03 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava-Secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de petentul A împotriva încheierii din 03 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată astăzi, 15 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.