Complet de filtru
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin decizia civilă nr. 786 din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost respins recursul formulat de către contestatorul A împotriva deciziei civile nr. 40/R din 28.05.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă în dosarul nr. x/3/2019, ca inadmisibil.
Prin decizia civilă nr. 435 din 23 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția netimbrării și, pe cale de consecință, a anulat ca netimbrată contestația în anulare formulată de contestatorul A împotriva deciziei civile nr. 786/06.10.2021 pronunțate de Curtea de Apel București.
Prin decizia civilă nr. 678 din data de 26 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2/2021, Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de îndreptare, lămurire și completare a dispozitivului deciziei civile nr. 435/23.05.2022 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 227 din data de 09 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2/2022, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A împotriva deciziei civile nr. 678 din data de 26.09.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2/2021, ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 473/R din data de 19 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția nulității contestației în anulare, pentru lipsa semnăturii contestatorului și a anulat contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 227 din data de 09.03.2023 a Curții de Apel București.
Prin decizia civilă nr. 711/R din data de 25 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. y/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția netimbrării și a anulat cererea de revizuire formulată de contestatorul A împotriva deciziei civile nr. 473/R din data de 19.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2/2023, ca netimbrată.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 711/R din 25 septembrie 2023 a Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs revizuentul A, la data de 11octombrie 2023.
Prin cererea de recurs transmisă prin poștă electronică la data de 11 octombrie 2023, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-revizuent a făcut o prezentare a litigiului, susținând că probele, cererile și demersurile sale au fost ignorate de către instanțe.
A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiție, probele i-au fost ignorate precum și faptul ca invocat mai multe excepții de neconstituționalitate care nu au fost luate în seamă de către instanțe.
Totodată, sub aspectul taxa judiciară de timbru, recurentul precizează ca excepția de neconstituționalitate invocată sub acest aspect a fost ignorată.
Recurentul-revizuent a solicitat pronunțarea asupra celor 11 excepții de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat, sesizarea Curții Constituționale și a subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanța de contencios constituțional va soluționa excepțiile de neconstituționalitate invocate.
3. Procedura de filtru
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin raport, s-a reținut, în ceea ce privește calea de atac îndreptată împotriva deciziei civile nr. 711/R din 25 septembrie 2023, prin care s-a dispus anularea cererii de revizuire (care nu a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), că aceasta este inadmisibilă, fiind formulată împotriva unei hotărâri definitive care nu este supusă recursului.
De asemenea, s-a reținut că recurentul-revizuent nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru puse în sarcina sa, situație ce atrage sancțiunea nulității recursului pentru netimbrare.
Completul de filtru nr. x, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la filele 157-158 și 244 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la 28 iunie 2024 și 01 iulie 2024, fiind formulat punct de vedere de către recurentul-revizuent, care a reiterat aceleași aspecte deduse judecății prin memoriul de recurs.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepțiile procesuale incidente – excepția netimbrării și excepția inadmisibilității recursului a căror analiză este prioritară potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Cu privire la excepția netimbrării, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, „(1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: (…) a) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant”.
De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.
În litigiul pendinte, prin rezoluția din 01 noiembrie 2023, de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a adus la cunoștință faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013.
Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, în data de 10 noiembrie 2023, astfel cum reiese din dovada aflată la fila 113 dosar.
Întrucât recurentul-revizuent nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, fiind incidentă sancțiunea nulității pentru netimbrare.
Cu privire la excepția inadmisibilității recursului, prioritară în raport cu excepția de netimbrare, Înalta Curte reține că potrivit art. 483 C. proc. civ., „(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...).”
De asemenea, potrivit art. 634 alin. (l) pct. l C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.
Dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ. statuează că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, iar dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că hotărârea dată asupra contestației în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Conform art. 446 C. proc. civ. hotărârile pronunțate în temeiul art. 443 și art. 444 C. proc. civ., pentru lămurirea, respectiv completarea hotărârii sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau îndreptarea dispozițiilor contradictorii sau completarea.
Art. 457 C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (l) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând ca mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea înseși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.
În cauză, decizia civilă nr. 786 din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/3/2019, a fost dată în soluționarea unui recurs, fiind o hotărâre definitivă, motiv pentru care hotărârile judecătorești pronunțate ulterior de către instanțele de judecată în contestațiile în anulare, cererea de îndreptare, lămurire și completare a dispozitivului și, respectiv, cererile de revizuire formulate de către recurentul A sunt și acestea, la rândul lor, definitive.
Astfel, este definitivă și, prin urmare, nu poate fi supusă recursului și decizia civilă nr. 435/23.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă, prin care a fost soluționată contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 786/06.10.2021, pronunțată Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă în dosarul nr. x/3/2019.
Este definitivă și decizia civilă nr. 678 din data de 26.09.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2/2021, prin care Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de îndreptare, lămurire și completare a dispozitivului deciziei civile nr.435/23.05.2022, formulată de recurentul A.
Tot definitive sunt și decizia civilă nr. 227 din data de 09.03.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2/2022, prin care Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 678 din data de 26.09.2022, cât și decizia civilă nr. 473/R din data de 19.05.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2/2023, prin care Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat contestația în anulare formulată de recurentul A împotriva deciziei date în revizuire.
Având în vedere cele arătate, rezultă că și decizia civilă nr. 711/R din data de 25 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. y/2/2023 de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost anulată cererea de revizuire formulată de revizuentul A împotriva deciziei civile nr. 473/R din data de 19.05.2023 este tot o hotărâre definitivă și prin urmare nu poate fi supusă recursului.
Întrucât recursul este îndreptat împotriva unei hotărâri definitive ce nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, context ce determină incidența excepției inadmisibilității căii extraordinare de atac, apar ca fiind inadmisibile și excepțiile de neconstituționalitate, în forma invocată de către recurentul-revizuent, în condițiile în care nu sunt contestate dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care au fost ridicate excepțiile.
Având în vedere aceste excepții, precum și efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepția inadmisibilității.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A împotriva deciziei nr. 711/R din 25 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A împotriva deciziei nr. 711/R din 25 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 ianuarie 2025.