Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Obiectul contestației deduse judecății
Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 25 martie 2024, sub nr. x/1/2024, contestatoarea A a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. x din 21.11.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători și obligarea intimatului să emită o hotărâre prin care să îi aprobe cererea de transfer de la Judecătoria Blaj la Tribunalul Sibiu.
În esență, a arătat că, prin hotărârea emisă, intimatul nu a analizat în mod complet motivele invocate în cererea formulată și nici nu a realizat o verificare efectivă și obiectivă a motivelor invocate în cererea de transfer, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute în dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022.
În motivarea hotărârii contestate, s-a reținut că, la Judecătoria Blaj, instanța de la care s-a cerut transferul, sunt ocupate toate cele 4 posturi de judecător prevăzute în schemă, iar în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1185,2, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 977,8, comparativ cu media națională de 893,1.
În paralel, la Tribunalul Sibiu, instanța la care s-a solicitat transferul, din cele 32 de posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt ocupate 30 de posturi, fiind vacante 2 posturi pentru transfer. La Tribunalul Sibiu, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 439,1, comparativ cu media națională de 514,6, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 306, comparativ cu media națională de 388,7.
Sub aspectul avizelor primite, s-a reținut că Judecătoria Blaj și Curtea de Apel Alba-Iulia au avizat negativ cererea de transfer, în vreme ce Tribunalul Sibiu a comunicat aviz favorabil.
În continuare, Secția pentru Judecători a reținut că, deși la momentul analizării cererii, schema instanței era completă, în concret funcționau 3 judecători (un judecător se afla în concediu medical, ca urmare a nașterii unui copil), existând și posibilitatea vacantării unui nou post, ca urmare a încetării mandatului președintelui Judecătoriei Blaj (în luna iulie 2024), concluzionând că transferul contestatoarei la Tribunalul Sibiu nu este oportun. S-a insistat asupra unicului aspect referitor la volumul mare de activitate de la Judecătoria Blaj, în contextul unui grad total de ocupare a schemei de personal, dar și asupra posibilității ipotetice a vacantării postului de președinte al Judecătoriei Blaj, peste 8 luni mai târziu.
Referitor la vacantarea unui post, ca urmare a încetării mandatului președintelui Judecătoriei Blaj, contestatoarea a subliniat că această împrejurare a fost una pur ipotetică, în condițiile în care dl. președinte B. s-a înscris la concursul pentru promovarea în funcții de conducere din perioada februarie-iunie 2024 și oricum se cunoștea intenția acestuia de a rămâne în continuare la Judecătoria Blaj, cel puțin la nivelul instanței. La orice instanță din țară, există întotdeauna posibilități ipotetice de vacantare a unor posturi (demisii, deces, pensionări, promovări, etc.).
Cu privire la volumul mare de activitate, de la Judecătoria Blaj, comparativ cu cel de la Tribunalul Sibiu, căruia i s-a acordat prioritate, contestatoarea a apreciat că a fost în mod superficial analizat, pentru că volumul mare de muncă nu rezidă doar în numărul de dosare înregistrate la o instanță, ci cu precădere în complexitatea cauzelor, ori nu se poate nega dificultatea sporită a cauzelor specifice tribunalului, față de cele specifice judecătoriei.
Tot raportat la încărcătura instanței, a subliniat că, după cum rezultă din extrasele din Statis anexate, în cursul anului 2022, pe rolul Judecătoriei Blaj, s-a înregistrat un număr de 2968 dosare, dintre care 582 dosarele penale și 2386 dosarele non penale. Din cele 2386 de dosare non penale, 1121 au fost cereri de încuviințare a executării silite și 308 cereri de valoare redusă (cu foarte mici excepții, având aceiași reclamanți și pretenții derivând din contracte similare).
De asemenea, în cursul anului 2023, pe rolul Judecătoriei Blaj, s-a înregistrat un număr de 3812 dosare, dintre care 580 dosarele penale și 3232 dosarele non penale. Din cele 3232 de dosare non penale, 1325 au fost cereri de încuviințare a executării silite și 891 cereri de valoare redusă (cu foarte mici excepții, având aceiași reclamanți și pretenții derivând din contracte similare).
Este adevărat faptul că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, Consiliul Superior al magistraturii veghează la buna gestionare a resursei umane la nivelul instanțelor și urmărește echilibrarea schemelor de personal și a volumului de activitate, însă în situația în care la momentul soluționării cererii sale de transfer, schema la Judecătoria Blaj era completă, iar absența colegei care a născut (în iulie 2023), chiar dacă prelungită, este totuși temporară, contestatoarei nu îi poate fi imputabilă o eventuală problemă cu deficitul de personal.
A mai arătat că este a doua cerere de transfer respinsă (prima fiind respinsă în sesiunea precedentă, când colega C. încă nu născuse, iar președintele Judecătoriei Blaj era la jumătatea mandatului - Hotărârea nr. y din 28.03.2023 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii), iar o problemă viitoare de deficit de personal, deși ar reprezenta o realitate regretabilă și de nedorit, nu poate constitui unicul motiv de respingere a cererii sale.
A evidențiat faptul că de-a lungul timpului, în aceleași condiții ale problematicii lipsei de personal cu care se confruntă în concret instanțele din țară, dar și a imperativului de a nu i se aplica un tratament discriminatoriu, unii dintre colegii săi au beneficiat de diverse măsuri administrative favorabile pentru a activa la alte instanțe. În acest sens, a făcut referire la două cazuri concrete, care vizează Judecătoria Blaj, respectiv Hotărârea nr. z/24 februarie 2022, prin care i s-a admis colegei sale D. transferul de la Judecătoria Blaj la Curtea de Apel Alba-Iulia și Hotărârea Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. xx/26 mai 2022, prin care a fost admisă cererea de transfer a doamnei judecător E, de la Judecătoria Mediaș la Judecătoria Blaj, exclusiv prin prisma motivelor personale invocate.
În ipoteza în care, în analizarea comparativă a cererii de transfer mai sus menționate, Secția pentru Judecători a ținut cont de argumentele de ordin personal invocate de către doamna judecător E, neaplicând același tratament și cererii sale, întrucât în considerentele hotărârilor adoptate nu există mențiuni cu privire la aceste aspecte, contestatoarea a considerat că actele administrative astfel emise sunt lipsite de motivare, cauzându-i un grav prejudiciu, din perspectiva imposibilității de a combate în mod argumentat modalitatea (rămasă incertă) de aplicare a criteriilor prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022.
A mai subliniat că, spre deosebire de contestatoare, colega E avea la data admiterii cererii de transfer, o vechime în funcție de 3 ani și 9 luni (față de vechimea contestatoarei de 8 ani și 9 luni la Judecătoria Blaj, 12 ani și 1 lună în funcția de judecător, la data respingerii cererii), iar distanța și timpul navetei mai mici. În plus, contestatoarea are doi copii minori (în prezent de 9 ani, respectiv 4 ani), cu vârste mult mai mici față de fiica minoră a colegei sale ( aproximativ 11-12 ani la data transferului), iar soțul contestatoarei face naveta zilnic împreună cu aceasta, la Blaj. Practic, colegei sale i s-a admis transferul la 9 luni de la expirarea perioadei de 3 ani în care exista interdicție la transfer (a intrat direct în magistratură), în timp ce contestatoarei i s-a respins de 2 ori, în condițiile în care avea o vechime la Judecătoria Blaj de 8 ani și 9 luni (cu 5 ani în plus).
Astfel cum Înalta Curte deja a statuat în practica sa în această materie, împrejurarea că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte cum sunt cele atacate în cauză, nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituției se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar, iar măsura dispusă în aceste condiții ar căpăta dimensiunile unui act administrativ adoptat cu exces de putere, apt a produce prejudicii semnificative subiectului vizat.
Este inexplicabil cum același factor decident, la distanță de aproape două luni de zile ( în cazul colegei E), își poate reconsidera practica, apreciind în primă fază că un volum de activitate de 975 de cauze pe judecător este un volum prea mare pentru a justifica un transfer, iar în a doua fază, să considere că 975 de cauze pe judecător este un volum rezonabil, ce permite fără probleme transferul unui magistrat de la Judecătoria Mediaș (cu un grad de ocupare a schemei de ½ ) la Judecătoria Blaj (unde schema ar deveni completă), fără a afecta în vreun fel activitatea instanței de proveniență, iar în prezenta sesiune de transferuri, să motiveze respingerea cererii de transfer pe care contestatoarea a formulat-o, cu singurul argument – acela al volumului de activitate de 1185,2 cauze pe judecător, ce ar reflecta, aparent, situația extrem de dificilă cu care se confruntă Judecătoria Blaj. Este evident însă, că transferul colegii sale a fost admis exclusiv în considerarea motivelor de ordin personal.
În măsura în care toate cele trei soluții de mai sus au fost argumentate prin raportare la această unică variabilă, aceea a volumului de activitate înregistrat la nivelul instanței, contestatoarea își exprimă profunda dezamăgire de a se fi găsit în postura celei afectate de aplicarea cu dublă măsură a unuia și aceluiași criteriu.
A subliniat că, până recent, nu avea posibilitatea de a formula o cerere de transfer la tribunal, pentru că se considera că nu are gradul definitivat și că trebuie să urmez etapa a doua a promovării efective. În prezent însă, nu i se permite să promoveze efectiv, pentru că brusc se consideră ca are gradul definitivat. La încetarea acestei perioade excepționale, în care este posibilă doar promovarea efectivă, la care nu are acces, se va considera din nou că nu are gradul definitivat pentru transferul la tribunal, iar între timp, locurile de la Tribunalul Sibiu se vor ocupa în totalitate, în condițiile în care urmează o nouă sesiune de transferuri, urmată de o nouă sesiune de promovare efectivă.
Deși și-a motivat cererea de transfer predominant prin prisma motivelor personale, Secția pentru judecători nu a examinat în mod efectiv și concret toate criteriile obiective rezultate din motivarea cererii de transfer pe care a formulat-o, prin prisma dispozițiilor legale în materie și nu a realizat o motivare convingătoare în argumentarea soluției de respingere a cererii de transfer. Motivele ce au stat la baza cererii de transfer au fost doar amintite succint, în partea expozitivă a hotărârii, fără a fi câtuși de puțin analizate în considerente, ci doar formal și parțial reținute în ultimul paragraf de la pag. 4 din hotărâre, fiind emisă în acest fel o hotărâre cu exces de putere, în sensul art. 2 lit. n din Legea nr. 554/2004, așadar, nelegală.
În continuare, contestatoarea a reiterat motivele prezentate în cererea de transfer referitoare la naveta zilnică pe ruta Sibiu-Blaj, la faptul că soțul lucrează, de asemenea în Blaj, fiind procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, din anul 2013, situație care o face incompatibilă pe cel puțin 1/3 dintre dosarele venite de la Parchet, la cei doi copii minori în vârstă de 9 și, respectiv, 4 ani, la timpul insuficient petrecut cu aceștia, oboseala acumulată după atâta timp de navetă, la problemele de sănătate, așa cum reies din actele medicale anexate, ș.a.m.d.
Deși a făcut toate aceste mențiuni, argumentele expuse au fost ignorate în mod inexplicabil, întrucât Secția pentru judecători a ales să cuprindă într-o singură frază motivarea respingerii tuturor motivelor invocate în favoarea transferului, făcând referire doar la numărul de judecători ce activează în instanță și la volumul de activitate înregistrat. Or, lipsa referirilor în hotărâre la motivele de ordin personal cu caracter excepțional pe care le-a invocat echivalează cu nemotivarea acesteia.
A considerat că hotărârea Secției pentru Judecători a C.S.M. prin care i-a fost respinsă cererea de transfer este una generică, clișeistică și lipsită de substanță, în condițiile în care respingerea unei cereri de transfer ar trebui să constituie o decizie obiectivă, luată în condiții de legalitate și oportunitate, în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei solicitări, cu menținerea unui echilibru între interesul public și interesul privat al persoanei și cu respectarea criteriilor prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind transferul judecătorilor.
Totodată, a mai arătat că s-a dat preferință doar avizelor negative înaintate de către Judecătoria Blaj și Curtea de Apel Alba-Iulia, fără a se oferi o justificare pentru această alegere făcută de Secția pentru judecători, în condițiile în care Tribunalul Sibiu a oferit aviz favorabil transferului.
Deși poate constitui un argument pertinent în respingerea cererilor de transfer, situația volumului de activitate de la instanța de proveniență și de la instanța de destinație, nu poate fi invocată în mod sistematic, întrucât, după o anumită perioadă de timp, respingerea unei cereri doar în considerarea acestei împrejurări pare a avea efectul unei interdicții la transfer, existând riscul ridicat ca în viitorul imediat următor, deși la Judecătoria Blaj va fi schemă plină, să nu mai fie locuri disponibile la Tribunalul Sibiu pentru transfer (unde în prezent există doar 2 locuri vacante și urmează o nouă sesiune de transfer, urmată de o nouă sesiune de promovare efectivă).
Contestatoarea a apreciat că intimatul ar fi trebuit să rețină, într-o pondere mai însemnată, și motivele de ordin personal invocate în cererea sa, de altfel, circumscrise criteriilor legale, menite a contura o situație juridică individuală și subiectivă, specifică fiecărei cereri de transfer.
Contrar intimatului, motivele sale personale invocate pot fi considerate situații excepționale, apte a determina inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat. Multitudinea motivelor personale invocate (domiciliul în Sibiu; distanța dintre domiciliu și sediul Judecătoriei Blaj – aproximativ 135 km, posibilitățile reale de navetă - niciun mijloc de transport în comun, faptul că nu conduce, depinzând în totalitate de soțul său; timpul alocat navetei de 2 ore și 40 minute zilnic, situația familială referitoare la existența a doi copii minori de 4 și 9 ani, faptul că soțul lucrează de asemenea în Blaj, niciunul dintre părinți nefiind în Sibiu în caz de vreo urgență legată de copii) ar fi trebuit analizate în mod coroborat cu cele reținute de intimat pentru respingerea cererii, pentru că, în caz contrar, nu se poate menține un just echilibru între criteriile de ordin obiectiv, referitoare la situația instanțelor implicate într-o procedură de transfer, și criteriile de ordin personal ale solicitantului, ceea ce impune, ca și premisă, analiza tuturor motivelor invocate în susținerea unei cereri de transfer.
A mai subliniat faptul că, deși Tribunalul Sibiu este o instanță fără probleme de deficit de personal, nu a fost întotdeauna așa, iar admiterea cererii sale de transfer nu poate aduce decât beneficii acestei instanțe și o stabilitate pe termen lung a activității acesteia, din perspectiva resursei umane.
1.2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că hotărârea contestată este legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea normelor legale și regulamentare incidente în materie.
Intimatul a susținut, în esență, că la soluționarea cererii de transfer formulate s-au analizat coroborat și unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, inclusiv motivele de ordin personal invocate, în cauza de față fiind determinante volumul de activitate al instanței de la care s-a solicitat transferul și al celei la care s-a solicitat transferul, numărul posturilor vacante și al celor temporal vacante, dificultățile de ocupare a acestora, precum și avizul negativ al instanței de la care s-a solicitat transferul și punctul de vedere nefavorabil al președintelui Curții de Apel Alba Iulia.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației
Examinând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea de transfer formulată, contestatoarea A, judecător cu grad profesional de tribunal, a solicitat transferul de la Judecătoria Blaj la Tribunalul Sibiu, invocând motive de natură profesională și personală.
Prin Hotărârea nr. x din 21 noiembrie 2023, Secția pentru Judecători a respins cererea de transfer formulată de contestatoare, reținând aspectele expuse de Judecătoria Blaj și Curtea de Apel Alba Iulia, în avizul nefavorabil, respectiv în punctul de vedere nefavorabil transmise.
Astfel, chiar dacă la momentul analizei cererii de transfer, schema Judecătorie Blaj era completă, s-a apreciat de către intimat că o măsură în sensul admiterii transferului ar genera grave disfuncționalități în activitatea instanței, având în vedere numărul mic de posturi prevăzut în schemă și ținând cont de posibilitățile reale de vacantare a altor 2 posturi.
Totodată, s-a apreciat că interesul privat al contestatoarei nu poate prevala, în caz contrar nefiind respectat echilibrul dintre interesul public privind asigurarea bunei desfășurări a activității instanței judecătorești, mai ales în condițiile în care, chiar și la o schemă integral ocupată, încărcătura de cauze pe judecător a depășit media națională și interesul privat al solicitantei.
Înalta Curte a fost învestită în temeiul art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, coroborate cu cele ale art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu analiza legalității Hotărârii nr. x din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Național al Magistraturii – Secția pentru Judecători.
În esență, prin criticile formulate, contestatoarea a susținut că intimatul nu a analizat în mod complet toate motivele invocate în cererea sa și nici nu a realizat o verificare efectivă și obiectivă a motivelor invocate, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute în dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022.
Dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 prevăd criteriile ce trebuie avute în vedere la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete, respectiv:
a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1)
b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;
c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;
d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;
e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;
f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;
g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;
h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;
i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;
j) starea de sănătate și situația familială.
Înalta Curte reiterează, așa cum rezultă din jurisprudența sa constantă, că art. 192 din Legea nr. 303/2022 nu stabilește o ordine de prioritate a criteriilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la motivele de ordin profesional sau personal invocate, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private ale titularilor cererilor de transfer.
Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatoarea A, Înalta Curte reține că sunt întemeiate criticile expuse în contestație, considerentele Hotărârii nr. x/21.11.2023 evidențiind analiza eronată a criteriilor legale, prin raportare doar la volumul de activitate înregistrat la nivelul instanței de la care s-a solicitat transferul, precum și la o situație ipotetică care a vizat posibilitatea de vacantare temporară a postului de conducere, prin expirarea mandatului președintelui instanței.
Astfel, în ceea ce privește criteriul prevăzut de art. 192 lit. a din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte constată că textul de lege statuează obligația CSM de a avea în vedere motivele cuprinse în avizele consultative, nu doar caracterul favorabil/nefavorabil transferului.
În speță, Judecătoria Blaj a avizat negativ cererea de transfer a contestatoarei având în vedere numărul efectiv de judecători care activează la instanță, precum și probabilitatea crescută de vacantare temporară a încă unui post, ținând cont de faptul că mandatul președintelui instanței urma să expire în luna iulie 2024, iar postul acestui era la Tribunalul Alba. Totodată, președintele Curții de Apel Alba Iulia și-a însușit argumentele expuse în avizul negativ al Judecătoriei Blaj și a formulat un punct de vedere negativ cu privire la transferul contestatoarei.
Pe de altă parte, Tribunalul Sibiu a avizat favorabil cererea de transfer, având în vedere numărul efectiv de judecători care activează la instanță, cele 2 posturi de judecători vacante începând cu data de 01.11.2023, precum și probabilitatea vacantării altor două posturi în sesiunea de transfer respectivă.
Este adevărat că avizele instanțelor implicate în transfer au caracter consultativ, însă analiza lor trebuie efectuată de intimat în mod egal, echilibrat și în raport cu motivele care le susțin. Or, în speță, intimatul a valorificat avizul negativ, acesta constituind argumentul principal de respingere a cererii de transfer a contestatoarei, dar nu a conferit aceeași valoare avizului pozitiv al Tribunalului Sibiu, în condițiile în care la ambele instanțe implicate în transfer exista probabilitatea vacantării anumitor posturi. Prin urmare, Înalta Curte reține că intimatul a avut în vedere doar parțial avizele instanțelor implicate în procedura de transfer, fără a le corobora cu celelalte criterii.
Cu referire la criteriile volumului de activitate și al încărcăturii instanțelor implicate în transfer (art. 192 lit. b din Legea nr. 303/2022), se observă că, în anul 2022, la Judecătoria Blaj încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1185,2, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 977,8, comparativ cu media națională de 893,1. Pe de altă parte, la Tribunalul Sibiu încărcătura cauzelor/judecător a fost de 439,1, comparativ cu media națională de 514,6, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 306, comparativ cu media națională de 388,7.
Înalta Curte constată că, deși s-au făcut referiri la volumul de activitate al instanțelor implicate în transfer, acesta a reprezentat doar evidențierea datelor statistice, fără să reprezinte impedimente reale pentru admiterea cererii de transfer a contestatoarei. Așadar, cu privire la volumul mai mare de activitate, de la Judecătoria Blaj, comparativ cu cel de la Tribunalul Sibiu, căruia i s-a acordat prioritate, în acord cu susținerile contestatoarei, Înalta Curte reține că a fost în mod superficial analizat, întrucât volumul mare de muncă nu rezidă doar în numărul de dosare înregistrate la o instanță, ci, cu precădere, și în complexitatea cauzelor, ori nu se poate nega dificultatea sporită a cauzelor specifice tribunalului, față de cele specifice judecătoriei.
Cât privește argumentul intimatului referitor la gravele disfuncționalități care ar putea fi generate în activitatea instanței în situația admiterii transferului, ca urmare a încetării mandatului președintelui Judecătoriei Blaj (în luna iulie 2024), neexistând certitudinea cu privire la continuarea activității la această instanță, Înalta Curte constată că la momentul analizării cererii de transfer schema Judecătoriei Blaj era integral ocupată, iar posibilitatea de vacantare a acestui post de conducere era o chestiune ipotetică, în condițiile în care ar fi existat, de asemenea, probabilitatea depunerii candidaturii de președinte al instanței.
În plus, deși intimatul a arătat prin întâmpinare că a analizat cererea de transfer formulată de contestatoare prin raportare la toate criteriile legale în mod comparativ și cumulativ, fără o ordine de prioritate, Înalta Curte reține că, în ceea ce o privește pe contestatoare, nu au fost avute în vedere criteriile de la punctele c) - g) ale art. 192 din Legea nr. 303/2022, respectiv specializarea/specializările complementare, vechimea la instanța de la care se solicită transferul, vechimea efectivă în funcția de judecător, vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul și disponibilitatea de a activa la oricare dintre secțiile instanței la care a solicitat transferul.
Contrar susținerilor intimatului, Înalta Curte constată că acesta, în analizarea cererii de transfer, a acordat prioritate doar volumului de activitate înregistrat la nivelul instanței de la care s-a solicitat transferul, nefiind analizate comparativ și cumulativ și celelalte criterii, în condițiile în care, contestatoarea avea o vechime de 12 ani și 1 lună în funcția de judecător, din care 8 ani și 9 luni numai la Judecătoria Blaj și o vechime de 2 ani și 10 luni în gradul profesional de judecător de Tribunal.
Înalta Curte remarcă, reținând rolul și atribuțiile intimatului în gestionarea resurselor umane din sistemul judiciar, precum și viziunea de ansamblu și unitară a acestuia asupra tuturor cererilor de transfer formulate în cadrul unei sesiuni de transfer, că aceste atribuții au fost evidențiate numai la nivel de principiu, fără să existe o aplicare concretă la cererea de transfer a solicitantei și fără să se demonstreze și motiveze opțiunea pentru luarea în considerare, în final, numai a volumului de activitate.
Totodată, din conținutul hotărârii nu rezultă, cum susține intimatul, că motivele de ordin personal invocate de contestatoare ar fi fost avute în vedere în mod efectiv la analiza cererii.
Înalta Curte constată că, deși le-a menționat rezumativ în preambulul hotărârii, Secția pentru judecători nu a analizat efectiv și punctual motivele contestatoarei referitoare la situarea domiciliului în localitatea unde se află sediul instanței la care se solicită transferul (unde acesta deține o locuință în proprietate) și întemeierea unei familii în această localitate care este compusă și din doi copii minori, în vârstă de 8 ani și, respectiv, de 4 ani. Totodată, nu a analizat nici argumentele referitoare la efectuarea zilnică a navetei, împreună cu soțul acesteia (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj), pe o distanță de 135 km dus-întors, ceea ce conduce la imposibilitatea ambilor părinți de a fi aproape de copiii lor minori perioade lungi de timp, de a se implica constant și activ în creșterea și educarea acestora.
Or, este de necontestat că, în analiza de oportunitate a cererilor de transfer, trebuie avute în vedere și motivele de ordin personal invocate de solicitanți, prin prisma obligației de a menține un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.
În concluzie, se confirmă susținerile contestatoarei, în sensul că la analizarea cererii sale de transfer nu au fost respectate dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022, raportarea la criteriile de transfer s-a făcut selectiv și arbitrar, fără să existe o motivare reală, ci doar o simplă prezentare a unor date statistice care nu pot conduce la concluzia că respingerea cererii de transfer s-a făcut în scopul menținerii unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv și cele de ordin subiectiv ale solicitantei.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va dispune admiterea contestației, anularea Hotărârii nr. x din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători și obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A de la Judecătoria Blaj la Tribunalul Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite contestația formulată de A împotriva Hotărârii nr. x din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători.
Anulează Hotărârea nr. x din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători.
Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A de la Judecătoria Blaj la Tribunalul Sibiu.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.