Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția I civilă în data de 22.12.2022, sub nr. de dosar x/118/2022, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanței să dispună:
1. constatarea vătămării drepturilor și intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, de modificare a Codului fiscal și aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4.000 lei;
2. obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabilit pentru anul 2022 și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Prin sentința civilă nr. 2179/26 iunie 2023, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a Secției I civile a Tribunalului Constanța și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința civilă nr. 14/2024, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal.
2. Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 143 din 11 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția netimbrării acțiunii.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.
A fost admisă excepția lipsei de interes a cererii privind restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate.
A fost respinsă cererea privind obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la restituirea sumelor reținute din pensia cuvenită reclamantului, ca lipsită de interes.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.
A fost obligată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la plata către reclamantul A a sumelor reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reținute din pensie cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate și a dobânzii legale aferente acestora, ambele calculate de la data reținerii contribuțiilor aferente fiecărei luni și până la data restituirii efective a sumelor.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., pârâta a susținut că soluția instanței de fond este rezultatul unor erori de raționament juridic și de aplicare a legii la situația dedusă judecății și de analiză a situației solicitantului de pensie, erori vădite și care conduc la restituirea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate cu încălcarea OUG nr. 4/2023.
Astfel, soluția primei instanțe a depășit atribuțiile puterii judecătorești, întrucât a creat un raport obligațional identic cu cel reglementat de OUG nr. 4/2023, deși trebuia să constate că un astfel de raport există și să rețină lipsa de interes a acțiunii.
Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a invocat, sub un prim aspect, greșita aplicare a normelor de drept material, raportat la prevederile OUG nr. 4/2023, la efectele juridice ex nunc ale Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, detaliate în cuprinsul întâmpinării de la fond și la art. 147 alin. (4) din Constituție, care stabilesc caracterul general obligatoriu, pentru viitor, al deciziilor Curții Constituționale.
Totodată, pârâta a susținut greșita respingere a excepției lipsei de interes a acțiunii, ca urmare a adoptării OUG nr. 4/2023, greșita respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a acțiunii, a arătat recurenta că nu se poate stabili folosul real care ar decurge din restituirea CASS, având în vedere că reclamantul nu beneficiază de o pensie netă rezultată în urma reținerii contribuției a asigurărilor sociale de sănătate, orice demers în justiție trebuind să fie util și să urmărească un folos practic, juridic și legitim, direct și personal, născut și actual.
Cât privește calitatea procesuală pasivă, a arătat că sumele reținute cu titlu de contribuție nu se realizează venit la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne doar a calculat, reținut la sursă și virat la Casa Națională de Asigurări de Sănătate contribuțiile de asigurări de sănătate, neputând restitui sume pe care nu le-a încasat în patrimoniul propriu. Art. 2 din OUG nr. 4/2023 reglementează modalitatea de restituire a sumelor privind contribuția de asigurări sociale de sănătate, prin transferul respectivelor sume către beneficiari, prin Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, însă rolul acestei case sectoriale este acela de intermediar între pensionarul militar și deținătorul sumelor reținute.
A mai susținut recurenta-pârâtă că dreptul la pensie a fost deschis ulterior date de 15.09.2017 și reclamantul beneficiază de o pensie militară stabilită în baza Legii nr. 213/2015, iar punerea în aplicare a Deciziei Curții Constituționale nr. 650/15.12.2022 nu produce efecte asupra cuantumului net al pensiei militare de stat.
Reclamantul beneficiază de un cuantum bănesc al dreptului de pensie rezultat din aplicarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, respectiv plafonarea stabilită potrivit art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 și nu beneficiază de o pensie netă rezultată în urma reținerii contribuției asigurărilor sociale de sănătate, din drepturile de pensie ale acestuia nefiind reținut CASS.
Prin urmare, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, să îl vizeze pe cel care recurge la forma procedurală și să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune și pe tot parcursul soluționării cauzei. Astfel, la data publicării OUG nr. 4/2023 în Monitorul Oficial al României, cererea reclamantului a rămas fără obiect și, implicit, lipsită de interes.
Referitor la celelalte capete de cerere formulate de reclamant, acestea sunt accesorii, urmărind soluționarea capetelor de cerere principale.
Capătul de cerere privind obligarea la actualizarea sumelor supuse restituirii cu rata inflației și la plata dobânzii legale nu a fost fundamentat în drept. Acordarea daunelor compensatorii și/sau moratorii în baza dispozițiilor art. 1531 și art. 1535 C. civ. este condiționată de existența unei culpe a debitorului în neexecutarea/executarea cu întârziere a unei obligații ce îi revenea. Normele declarate neconstituționale s-au bucurat, anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale, de prezumția de constituționalitate, neputând fi reținut caracterul ilicit al conduitei pârâtei, care a reținut sumele reprezentând cote de contribuție CASS din pensia reclamantului în baza dispozițiilor legale ce se bucurau de prezumția de constituționalitate.
4. Apărările intimatului
Intimatul-reclamant nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în sensul și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, constatarea vătămării drepturilor și intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, de modificare a Codului fiscal și aplicare a cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4.000 lei;, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabilit pentru anul 2022 și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Instanța de fond, după respingerea excepțiilor netimbrării acțiunii și lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a respins cererea privind obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la restituirea sumelor reținute din pensia cuvenită reclamantului, ca lipsită de interes.
A admis acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și a obligat această pârâtă la plata către reclamantul A a sumelor reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reținute din pensie cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate și a dobânzii legale aferente acestora, ambele calculate de la data reținerii contribuțiilor aferente fiecărei luni și până la data restituirii efective a sumelor.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. (....)
(4) În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.02/08/2007 - alineatul a fost modificat prin Lege 262/2007
(5) Acțiunea prevăzută de prezentul art. poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.”
Având în vedere cele expuse, Înalta Curte constată că s-a apreciat în mod corect de judecătorul fondului că acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004. Totodată, s-a reținut incidența în cauză a deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, în aplicarea dispozițiilor art. 9 care asigură dreptul la acțiunea pentru acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin ordonanța declarată neconstituțională, în limitele unui termen de decădere care se calculează de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României.
S-a apreciat că decizia Curții Constituționale menționată produce efecte în situația reclamantului tocmai în virtutea legii, în speță a art. 9 alin. (4) din legea nr. 554/2004.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat citarea în cauză în calitate de pârâtă a Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.
Înalta Curte constată că, și în absența unei modificări a cererii de chemare în judecată, principiul rolului activ prevăzut de art. 22 alin. (2) C. proc. civ. impune judecătorului să pună în discuția părților lămurirea cadrului procesual, în vederea unei juste și complete dezlegări a raportului litigios.
Cum pretențiile reclamantului vizează acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a vătămării produse prin emiterea de către Guvernul României a unei ordonanțe de urgență declarate neconstituționale, Înalta Curte constată că, în prezenta speță, se impune clarificarea cadrului procesual, în raport de temeiul juridic al acțiunii.
Prin urmare, în vederea respectării principiilor ce guvernează desfășurarea procesului civil, cu referire directă la principiul contradictorialității și ținând cont de necesitatea aplicării dreptului părților la dublul grad de jurisdicție, se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În raport cu cele reținute anterior, nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurenta-pârâtă pe fondul actelor administrative contestate, acestea urmând să fie avute în vedere de instanța de fond.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 și art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinței nr. 143 din 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinței nr. 143 din 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.