Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 5779/2024

Sedinta din camera de consiliu

de la 5 decembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, la data de 14.02.2023, sub nr. de dosar x/55/2023, petenta A S.R.L., în contradictoriu cu intimata Garda Națională de Mediu, a solicitat în principal anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria 002339/09.01.2023 sau, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1. Hotărârea Judecătoriei Arad – Secția civilă

Prin sentința civilă nr. 1909 din data de 24 iunie 2021, pronunțată de Judecătoria Arad – Secția civilă s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 în vigoare la data sesizării instanței, precum și faptul că instanța competentă să soluționeze plângerea este instanța în circumscripția căreia se află domiciliul petentului, locul comiterii unei fapte omisive fiind considerat a fi la sediul contravenientului, care este în (..), jud. Timiș. Totodată, circumstanțele speței indică faptul că aceeași instanță, respectiv Judecătoria Timișoara, este competentă și prin raportare la celălalt criteriu legal, sediul contravenientei.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Timișoara – Secția civilă

Prin sentința civilă nr. 8293 din data de 20 martie 2024, Judecătoria Timișoara – Secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că fapta omisivă a petentei a constat în necompletarea Registrului ROAFM, ce reprezintă un registru public, iar în această situație locul săvârșirii faptei omisive este considerat a fi la sediul entității publice ce gestionează ori supraveghează registrele în cauză. Entitatea publică ce gestionează registrul ROAFM este Administrația Fondului pentru Mediu, astfel încât s-a reținut că soluționarea cauzei este de competența Judecătoriei Sectorului 6 București, sediul social al Administrației Fondului pentru Mediu fiind în București, sector 6.

2.3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția Civilă

Prin sentința civilă nr. 7137 din data de 13 septembrie 2024, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că Judecătoria Timisoara, în a cărei circumscripție se află sediul petentei, este deopotrivǎ competentǎ să soluționeze cauza, prin urmare, fiind prima instanțǎ competentǎ sesizatǎ, era obligatǎ sǎ mențină cauza pe rol și sǎ procedeze la soluționare.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara – Secția civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ., republicat, dispun că „există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior și-au declarat necompetența”.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Prin acțiunea dedusă judecății, petenta A S.R.L., cu sediul în mun. Timișoara, a contestat procesul-verbal seria GNM nr. 002339/09.01.2023, emis de intimata Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Arad, prin care a fost sancționată conform art. 9 alin. (3) lit. h din H.G. nr. 788/2007 pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 72 din același act normativ: „(1) Operatorii economici prevăzuți la art. 6 alin. (15) au obligația să se înregistreze într-un registru instituit la Administrația Fondului pentru Mediu, furnizând inclusiv informații privind capacitatea anuală autorizată de procesare, precum și estimările anuale ale cantităților de deșeuri provenite din import/transfer intracomunitar.”

Potrivit art. 10 din H.G. nr. 788/2007 „Contravențiilor prevăzute la art. 9 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, forma în vigoare la data sesizării instanței, „plângerea se depune și se soluționează în baza competenței alternative la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul”.

În acest context, Înalta Curte reține că, în raport de data sesizării instanței, moment în raport cu care se determină competența, conform art. 24 C. proc. civ., deoarece normele care reglementează competența sunt norme de procedură civilă, competența teritorială este alternativă.

Prin urmare, având în vedere că sediul petentei se află în municipiul Timișoara, aflat în raza teritorială a Judecătoriei Timișoara, precum și dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, forma în vigoare la data formulării plângerii contravenționale, care statuează cu privire la competența teritorială alternativă, se constată că Judecătoria Timișoara este competentă să soluționeze plângerea contravențională formulată de petenta A S.R.L.

Deși petenta a ales să se adreseze unei instanțe necompetente teritorial, respectiv Judecătoria Arad, nu se poate reține că acest fapt ar duce la înlăturarea beneficiului prevăzut de lege în favoarea sa, și anume dreptul de opțiune al petentei între judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția și judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, redate anterior.

2.Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei privind pe petenta A și pe intimata Garda Națională de Mediu - Comisariatul General - Serviciul Comisariatul Județean Arad în favoarea Judecătoriei Timișoara – Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe petenta A și pe intimata Garda Națională de Mediu - Comisariatul General - Serviciul Comisariatul Județean Arad în favoarea Judecătoriei Timișoara – Secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.