Asupra cererii de chemare în judecată de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, la data de 19.08.2024, sub nr. x/1/2024, contestatorul A în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători, a solicitat anularea Hotărârii nr. 742/14.05.2024, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători și obligarea acestei instituției să emită o hotărâre prin care să se dispună transferul său de la Judecătoria Deva la Judecătoria Brașov.
Cu privire la situația sa profesională, a menționat că a fost numit în funcția de judecător prin Decretul nr. (..) din data de 23.12.2019 publicat în Monitorul Oficial nr. (..), astfel încât are o vechime efectivă, în prezent, de puțin peste 4 ani în funcția de judecător, aceasta fiind de altfel și vechimea la Judecătoria Deva.
Pe parcursul desfășurării activității la această instanță, în perioada decembrie 2019 - octombrie 2021 a soluționat cauze în materie civilă, iar, din luna octombrie 2021 - prezent, a soluționat doar cauze în materie penală, activând în cadrul Secției Penale a Judecătoriei Deva.
Totodată, a exercitat prin rotație, alături de ceilalți colegi, funcția de judecător delegat în cadrul Compartimentului Executări penale.
De asemenea, începând cu data de 14.05.2024, prin Hotărârea nr. 682/13.05.2024 a C.S.M. - Secția pentru judecători, a fost delegat în funcția de președinte al Secției penale a Judecătorie Deva, asumându-mi responsabilitatea pentru buna funcționare a Secției Penale din cadrul instanței la care activează.
În perioadele martie-aprilie 2023, octombrie-noiembrie 2023 și aprilie-mai 2024, a participat la sesiunea de transfer, etapa I și II, optând pentru Judecătoria Brașov, cereri de transfer ce au fost respinse.
A mai arătat că, în prezent, cu privire la gradul de ocupare al Judecătoriei Deva, instanța funcționează cu un număr de 15 judecători din totalul schemei de 19 (dintre care l judecător se află în concediu de creștere a copilului, iar 2 judecători sunt delegați la Tribunalul Hunedoara).
O precizare deosebit de importantă este faptul că, la momentul formulării și analizei cererii de transfer, în cadrul secției penale activam efectiv 3 judecători, iar în prezent activează 4 judecători.
Totodată se impune a fi evidențiat faptul că la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada 25.07.2024-27.05.2025 au fost alocate 2 posturi de judecător Judecătoriei Deva în lista principală.
În ceea ce privește situația familială, se impune a fi evidențiat faptul că acesta a suferit modificări substanțiale, de natură a rupe total echilibrul între viata personală si cea profesională.
Astfel, la data de 21.07.2024, urmare aniversării cu o zi înainte a împlinirii vârstei de 65 ani a mamei sale într-o localitate din jud. Brașov (acesta fiind un punct de convergență raportat la locuințele actuale ale membrilor familiei), cu ocazia întoarcerii spre mun. Onești (la o distanță de aproximativ 15 km de domiciliul părinților din mun. Onești) a avut loc un tragic accident rutier soldat cu decesul mamei sale și rănirea tatălui și a nepoatei sale.
Urmare a accidentului, tatăl său (acesta locuind în prezent singur în mun. Onești, jud. Bacău nefiind ușor deplasabil în raport de riscurile asociate la nivelul coloanei vertebrale urmare a unor afecțiuni preexistente și a accidentului rutier) și nepoata (locuind în mun. București - recuperarea acesteia urmând a fi una de foarte lungă durată raportat la leziunile suferite) au nevoie de ajutor și atenție medicală constantă, fără a mai pune în discuție aspectele de ordin psihologic.
În acest sens, raportat la distanțele dintre mun. Deva, jud. Hunedoara (unde locuieste în prezent cu chirie) și mun. Onești, jud. Bacău (unde locuiește tatăl său), respectiv mun. București (unde locuiește fratele să împreună cu nepoții) fiind de aproximativ 400 km, distanța ce o parcurge în peste 5-6 ore îi este aproape imposibil de a relaționa, vizita și avea grijă la nevoie de aceștia într-un mod corespunzător.
A precizat că a fost constant în privința formulării cererilor de transfer în ceea ce privește Judecătoria la care a dorit și doreste să se transfere (Judecătoria Brașov), neexprimând vreo altă opțiune.
Astfel, se poate observa ca intenția sa este de a se stabili în mod definitiv în mun. Brașov, urmând a activa în cadrul instanțelor din acest municipiu, aducând astfel un plus de stabilitate în ceea ce privește personalul acestor instanțe.
Din perspectiva criteriilor referitoare la motivele cuprinse în avizele consultative motivate și punctele de vedere prevăzute la art. la art. 188 alin. (1) a arătat următoarele:
Referitor la avizul negativ transmis de Judecătoria Deva, acesta a fost emis într-un mod subiectiv, fără să se aibă în vedere criteriile menționate în lege pentru dispunerea transferului unui judecător.
Judecătoria Deva a apreciat că, în cazul în care ar fi aprobată cererea sa de transfer, ar fi destabilizată inclusiv activitatea secției civile, însă din cadrul secției civile, în prezent, sunt delegați la Tribunalul Hunedoara doi judecători.
Astfel, a apreciat că, în cazul existenței unor situații excepționale la nivelul Judecătoriei Deva în ceea ce privește stabilitatea personalului instanței, nu ar fi fost aprobată delegarea celor doi judecători.
A solicitat să se observe avizul favorabil acordat de Curtea de Apel Brașov cu privire la transferul său.
În aceste condiții, a susținut că motivarea hotărârii atacate nu s-au arătat argumentele pentru care s-a acordat prevalentă altor criterii decât celor menționate în cuprinsul hotărârilor, deși imperativul unei motivări adecvate a actului administrativ, cu respectarea prevederilor care reglementează transferul judecătorilor, impunea o abordare a motivării hotărârilor în discuție.
Mai mult, în cuprinsul hotărârilor de admitere a cererilor formulate de către doamnele judecător expuse în partea introductivă a prezentei acțiuni, fără o astfel de mențiune în hotărârea atacată de către contestator, s-a menționat că "Secția pentru judecători reține că toți cei 5 judecători (fiind vizat și contestatorul) au invocat criterii de ordin personal vizând domiciliul, distanța dintre domiciliul și sediul instanței și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia, precum și starea de sănătate și situația familială, dificultățile invocate fiind similare, astfel că la analiza solicitărilor de transfer nu vor fi avute în vedere criteriile prevăzute de art. 192 lit. h din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, lipsa luării în considerate a criteriilor ante-menționate este de natură a vicia analiza comparativă și efectivă a motivelor invocate de către judecătorii ce au formulat cereri de transfer.
A solicitat instanței să observe și să cenzureze practica nejustificată a Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători - în soluționarea cererilor de transfer, care dă prevalentă în mod selectiv și arbitrar doar criteriului privind avizele consultative ale instanțelor, cu precizarea că acesta este argumentat diferit în funcție de soluția dispusă.
În concluzie, în opinia sa, Secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a acționat abuzând de puterea ce i-a fost conferită de Constituție și de Legea nr. 303/2022.
2. Apărările intimatului
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.
A susținut, în esență, că analizând conținutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor configurate de prevederile legale în vigoare la momentul emiterii acestuia, Hotărârea nr. 742/14.05.2024 a Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n din Legea nr. 554/2004.
Secția pentru judecători a apreciat în mod legal și temeinic asupra cererii reclamantului, după analiza coroborată și unitară a criteriilor legale incidente în materia transferurilor, reținând ca fiind determinante în cazul acestuia situația schemei de personal din cadrul Judecătoriei Deva, în special cea din cadrul Secției penale a instanței, dar și motivele expuse în avizul negativ emis de Judecătoria Deva, respectiv în punctul de vedere nefavorabil transmis de Curtea de Apel Alba Iulia. Totodată, în cuprinsul actului administrativ contestat au fost expuse, în urma unei analize comparative, și motivele care au determinat aprecierea ca prioritară a cererii de transfer formulate de doamna judecător B.
Comparând, astfel, situația instanțelor implicate în procedura de transfer, din perspectiva schemei de personal, se constată că gradul de ocupare al schemei în cazul instanței de la care reclamantul solicita transferul, respectiv Judecătoria Deva (78,9%) era net inferior gradului de ocupare din cadrul instanței la care se solicită transferul, respectiv Judecătoria Brașov (93,8%).
În plus, între cele două instanțe se remarcă diferențe semnificative și sub aspectul încărcăturii cauzelor pe judecător la nivelul anului 2023.
Pe de altă parte, împrejurarea că reclamantul a beneficiat de aviz favorabil din partea instanței la care solicită transferul, precum și din partea curții de apel aferente acesteia nu constituie un argument suficient în sine pentru a conduce la admiterea cererii de transfer formulate, atâta vreme cât gestionarea resurselor umane la nivelul instanțelor este atributul Consiliului Superior al Magistraturii.
Totodată, contrar celor susținute de reclamant, la soluționarea cererii de transfer, Secția pentru judecători s-a aplecat în mod real și asupra motivelor personale invocate prin cerere.
De altfel, analiza cererilor de transfer nu se realizează exclusiv prin prisma intereselor magistraților care solicită transferul la o altă instanță, ci, pornind de la competențele recunoscute Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește gestionarea resurselor umane la nivelul sistemului judiciar, trebuie să se aibă în vedere și interesele instanțelor implicate, respectiv, în ce măsură admiterea cererii constituie un beneficiu efectiv pentru instanța la care a optat judecătorul și efectele pe care aceeași măsură le are asupra activității instanței de la care provine acesta.
Din această perspectivă, așadar, Secția pentru judecători nu a ignorat motivele personale invocate de reclamant ci, dimpotrivă, acestea au fost analizate prin coroborare cu datele obiective privind situația posturilor, încărcătura pe schemă la instanțele implicate în procedura transferului, dar și cu conținutul avizelor consultative în vederea asigurării bunei funcționări a acestor instanțe, rezultând că, la acel moment, nu era oportună aprobarea transferului domnului judecător, o măsură contrară fiind de natură să afecteze buna funcționare a instanțelor implicate.
3. Procedura de soluționare a contestației
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 194 coroborat cu art. 201 alin. (1) și (2) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 201 alin. (3) - (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 5 decembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.
S-au depus la dosar înscrisuri de către ambele părți litigante.
La data de 27.11.2024 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar note scrise, prin care a invocat excepția lipsei de interes a contestatorului în susținerea cererii, arătând că, prin Decizia nr. 5296/14.11.2024 pronunțată în dosarul nr. x/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis contestatia formulată de contestatorul, au fost anulate Hotărârile nr. 2684/21.11.2023 și nr. 3087/23.11.2023 emise de Secția de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și s-a dispus transferul contestatorului de la Judecătoria Deva la Judecătoria Brașov.
La data de 03.12.2024, contestatorul a depus la dosar note scrise, prin care a arătat că cererea a rămas fără obiect, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat două hotărâri contestate ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători, prin decizia nr. 5296/14.11.2024 pronunțată în dosarul nr. x/1/2024, dispunând transferul acestuia la Judecătoria Brașov.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației
Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea contestației, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.
Astfel, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 29 C. proc. civ. ”Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces.”
Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d C. proc. civ., conform cărora „orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes”, doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie „determinat, legitim, personal, născut și actual”, conform dispozițiilor art. 33 din același cod.
Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.
Folosul practic urmărit de contestator trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind anularea Hotărârii nr. 742/14.05.2024, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători și obligarea acestei instituției să emită o hotărâre prin care să se dispună transferul său de la Judecătoria Deva la Judecătoria Brașov.
Or, prin prin Decizia nr. 5296/14.11.2024 pronunțată în dosarul nr. x/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis contestatia formulată de contestatorul A, au fost anulate Hotărârile nr. 2684/21.11.2023 și nr. 3087/23.11.2023 emise de Secția de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și s-a dispus transferul contestatorului de la Judecătoria Deva la Judecătoria Brașov.
Sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii contestației, întrucât, nu mai sunt îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii.
În circumstanțele descrise mai sus, soluționarea contestației în sensul eventualei admitere a acesteia, în raport cu criticile formulate, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru contestator.
Cum interesul de a acționa al contestatorului nu mai este actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d din același cod pentru susținerea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația formulată de A împotriva Hotărârii nr. 742 din 14 mai 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători, ca lipsită de interes.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.