Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată la data de 25.05.2021 pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Parlamentul României, Senatul României, Comisia pentru Drepturile Omului Egalitate de Șanse, Culte și Minorități, obligarea Parlamentului României să procedeze de îndată la eliminarea sau modificarea tuturor dispozițiilor din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, care încalcă mai multe dispoziții din Constituția României privind drepturile fundamentale recunoscute și garantate tuturor cetățenilor români, și care, încalcă și mai multe principii generale constituționale privind statul de drept și social român, adițional, încalcă și dispoziții din Tratatele Constitutive ale Uniunii Europene privind Apărarea și Respectarea Drepturilor Omului, precum și dispoziții din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 296 din 18 februarie 2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:
- a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată;
- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Senatul României – Comisia pentru Drepturile Omului Egalitate de Șanse, Culte și Minorități, ca neîntemeiată;
- a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată;
- a respins cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Parlamentul României, Senatul României, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități și intervenientul Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ca inadmisibilă;
- a admis cererea de intervenție voluntară accesorie formulată în interesul pârâtului Guvernul României de intervenientul Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
- a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, ca inadmisibilă.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 296 din 18 februarie 2022 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, A a declarat recurs cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și admiterea cererii de chemare în judecată.
Hotărârea instanței de recurs
Prin Decizia nr. 2528 din 12 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis excepția nulității recursului îndreptat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de reclamant și a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul – reclamant A împotriva Sentinței civile nr. 296 din 18 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată.
Cererea de revizuire formulată
Împotriva Deciziei nr. 2528 din 12 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, revizuentul A a promovat o cerere de revizuire prin intermediul căreia a formulat și o cerere de sesizare a Curții Constituționale, cerere ce face obiectul dosarului asociat nr. x/1/2023/a1.
În motivarea cererii de revizuire, A a susținut că pronunțarea hotărârilor atacate s-a făcut cu încălcarea gravă și foarte gravă a unor drepturi fundamentale ale omului care sunt recunoscute și garantate în Constituția României, în dreptul Uniunii Europene și în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Astfel, a susținut depășirea puterilor judecătorești la pronunțarea hotărârilor nr. 296/2022 (fond) și 2528/2023 (recurs), având în vedere că instanțele în cauză au decis în locul și pentru Curtea Constituțională a României că dispozițiile abuzive din Legea nr. 196/2016 sunt constituționale.
Totodată, a mai arătat că în mod eronat s-a respins acțiunea ca inadmisibilă în baza aplicării eronate a principiului constituțional al separației puterilor în stat, pentru simplul motiv că s-a suprimat dreptul cetățenilor la acces liber la justiție.
La data de 25.09.2023 Ministerul Muncii a depus punct de vedere cu privire la cererea de revizuire formulată de A;
La data de 27.03.2024 Guvernul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire deoarece argumentele susținute nu se încadrează în motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.;
La data de 22.04.2024 revizuentul a depus răspuns la întâmpinare, la data de 03.06.2024 acesta a depus trei motive de ordine publică în completarea motivării cererii de revizuire, iar la data de 11.10.2024 a depus răspuns cu privire la motivarea deciziei nr. 2528/2023.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare
Înalta Curte analizând cererea de revizuire, în raport cu motivele invocate, cu apărările formulate și cu dispozițiile procedurale aplicabile, o va respinge pentru considerentele în continuare arătate.
1. Argumente de fapt și de drept relevante
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și poate fi exercitată doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., potrivit cărora se poate cere revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul.
Revizuentul invocă în susținerea prezentei căi de atac de retractare, printre altele, motivul prevăzut de punctul 1 al art. 509 C. proc. civ., chiar dacă în cuprinsul cererii de revizuire a fost indicat ca temei de drept art. 488 alineat 1 punctele 4, 5 și 8 C. proc. civ.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 1 C. proc. civ. implică următoarele exigențe: limitele judecății, sub aspectul obiectului acesteia, să fi fost determinate concret și legal prin cererea de chemare în judecată sau prin cererea reconvențională ori prin cererea intervenientului voluntar și principal; revizuentul să aibă în vedere obiectul cererii, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare; sub motivul prevăzut de art. 509 pct. 1 C. proc. civ. să nu se formuleze cereri noi.
Acest motiv de revizuire dă expresie principiului disponibilității în procesul civil și are în vedere ipotezele extra petita (ceea ce nu s-a cerut), plus petita (mai mult decât s-a cerut) și minus petita (mai puțin decât s-a cerut).
Prin „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă solicitările concrete, pretențiile formulate de părți prin intermediul cererii de chemare în judecată, al cererii reconvenționale sau al cererii de intervenție.
Revizuentul a invocat în motivarea cererii faptul că prin decizia atacată instanța de recurs, la fel ca instanța de fond, a decis, în locul și pentru Curtea Constituțională a României, că dispozițiile abuzive din Legea nr. 196/2016 sunt constituționale.
Decelarea susținerilor în fapt din cererea revizuentului conduce la neîncadrarea lor în niciuna dintre limitele stabilite prin dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Or, în limitele învestirii, și raportat la obiectul dedus judecății, instanța de recurs a analizat argumentele părților, consecința juridică fiind aceea de admitere a excepției nulității recursului îndreptat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de reclamant și de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de recurentul – reclamant A împotriva Sentinței civile nr. 296 din 18 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată.
În concluzie, Înalta Curte constată că, prin motivele invocate, se reiau criticile formulate în calea de atac a recursului, demersul judiciar fiind construit ca o rejudecare a unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat.
Prin urmare, în lipsa unei circumstanțe substanțiale și imperative de natură să justifice redeschiderea procesului judecat definitiv, prezenta revizuire nu poate fi admisă.
2. Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A împotriva Deciziei nr.2528 din 12 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. x/2/2021, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 06 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.