Şedinţa publică din data de 18 iunie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
Prin decizia civilă nr. 234/A/06.12.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii invocată în cauză, a respins, ca inadmisibil apelul declarat de apelanta A., în contradictoriu cu intimata B. Galaţi, împotriva deciziei civile nr. 1000/10.10.2022 pronunţate de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2022 şi a obligat-o pe apelantă la plata sumei de 500 RON către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată în respectiva cale de atac.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi la data de 20.12.2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B., contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 234/A/06.12.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022 şi a solicitat admiterea contestaţiei formulate, desfiinţarea în tot a hotărârii contestate, recalificarea cererii de apel ca reprezentând o cerere de revizuire şi trimiterea cererii instanţei competente material în vederea pronunţării unei noi hotărâri neviciate. Totodată, contestatoarea a solicitat şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
I.1. Încheierea şi decizia pronunţate de Curtea de Apel Galaţi.
Prin încheierea de şedinţă din 10 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a doamnei judecător C., formulată de petenta A..
Prin decizia civilă nr. 42A din 16 martie 2023 a Curţii de Apel Galaţi – secţia I civilă, s-a respins, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, în contestaţia în anulare, a reprezentantului convenţional al intimatei B. Galaţi; au fost calificate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a B. Galaţi, excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, excepţia lipsei de interes şi excepţia exercitării abuzive a dreptului procesual, invocate în şedinţa publică din data de 15.03.2023, cu referire la hotărârile pronunţate în cauza înregistrată sub nr. x/2022, ca reprezentând motive de contestaţie în anulare.
S-a constatat că, în cauză, contestatoarea este decăzută din dreptul de a mai formula alte motive de contestaţie în anulare în afara celor prezentate în cererea înregistrată la data de 20.12.2022.
S-a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 234/A/06.12.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. Galaţi.
Contestatoarea A. a fost obligată la plata sumei de 500 RON către intimata B. Galaţi, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva încheierii de şedinţă din 10 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022, precum şi împotriva deciziei nr. 42A din 16 martie 2023 a Curţii de Apel Galaţi – secţia I civilă a declarat recurs contestatoarea A..
I.2. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin decizia nr. 394 din 13 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă a respins excepţia nulităţii întâmpinării; a respins excepţia tardivităţii şi excepţia nulităţii recursului declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 10 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022, invocate de intimata B. Galaţi prin întâmpinare.
Înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 10 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. Galaţi, şi a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei nr. 42A din 16 martie 2023 a Curţii de Apel Galaţi – secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata B. Galaţi.
I.3. Cererea de completare a dispozitivului şi de îndreptare a erorii materiale.
La data de 30 aprilie 2024, petenta A. a formulat cereri de completare a dispozitivului şi de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 394 din 13 februarie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. Galaţi.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 07 aprilie 2024, sub nr. x, dosarul fiind repartizat aceluiaşi complet care a soluţionat decizia a cărei îndreptare se solicită, şi anume completul nr. 9 care, prin rezoluţia din 14 mai 2024, a fixat termen de judecată la data de 18 iunie 2024.
Prin cererea formulată, petenta a solicitat să se îndrepte omisiunile din cuprinsul hotărârii şi să se completeze hotărârea cu cercetarea falsurilor declarate prin răspunsul la întâmpinare, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 – 308 din C. proc. civ., fiind vorba despre contractul de asistenţă juridică 175.044/2023 şi împuternicirea avocaţială seria x.
Petenta a susţinut că, în partea introductivă a deciziei, instanţa de recurs a omis să precizeze: numele şi prenumele persoanelor care reprezintă B. Galaţi, cu arătarea calităţii lor, precum şi dacă au fost prezente ori au lipsit, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 233 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. probele care au fost administrate, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 233 alin. (1) lit. h) C. proc. civ. cererea privind aplicabilitatea dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ. asupra situaţiei de fapt probate, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 233 alin. (1) lit. i) C. proc. civ., declaraţia privind falsurile, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 233 alin. (1) lit. i) C. proc. civ.
Petenta a mai susţinut că, nerespectând dispoziţiile art. 233 alin. (1) lit. j) C. proc. civ., instanţa de recurs a omis să precizeze în considerente: motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază respingerea excepţiilor privind lipsa puterii de reprezentare legală a preşedintelui D., lipsa puterii de reprezentare convenţională a av. E. şi excepţia de nulitate a întâmpinării; motivele de fapt şi de drept care au determinat instanţa să constate că nu s-ar mai impune pronunţarea cu privire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a B., la excepţia lipsei interesului legitim şi la excepţia abuzului de drept procesual al preşedintelui D..
Petenta a considerat că instanţa de recurs a întocmit hotărârea cu nerespectarea art. 7, 9, 14, 20 C. proc. civ.
În drept, petenta a invocat art. 442 şi 445-447 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând cererile formulate, Înalta Curte reţine următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 442 C. proc. civ., "(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere. […]."
Prevalându-se de această dispoziţie legală, petenta a invocat omisiunea consemnării unor aspecte în partea introductivă a hotărârii: numele şi prenumele persoanelor care reprezintă B. Galaţi, cu arătarea calităţii lor, dacă au fost prezente ori au lipsit, probele administrate, cererea privind aplicabilitatea dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ. asupra situaţiei de fapt probate, declaraţia privind falsurile.
Sub aceste aspecte, petenta a considerat că nu au fost respectate dispoziţiile art. 233 alin. (1) lit. d), h) şi i) din C. proc. civ., care stabilesc cuprinsul încheierii de şedinţă, arătând că aceasta trebuie să consemneze, printre altele, numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor, numele şi prenumele persoanelor care le reprezintă sau le asistă, ale apărătorilor şi celorlalte persoane chemate la proces, cu arătarea calităţii lor, precum şi dacă au fost prezente ori au lipsit; probele care au fost administrate; cererile, declaraţiile şi prezentarea pe scurt a susţinerilor părţilor, precum şi a concluziilor procurorului, dacă acesta a participat la şedinţă.
Întrucât hotărârea în cauză a fost pronunţată în ziua în care au avut loc dezbaterile, menţiunile respective se regăsesc în partea introductivă a hotărârii, conform art. 233 alin. (3) din C. proc. civ.. Astfel, în partea introductivă a deciziei au fost menţionate părţile, în privinţa intimatei B. Galaţi fiind consemnată lipsa răspunsului acesteia la apelul nominal; menţiunea privind probele administrate se impune a fi efectuată atunci când se administrează probe în cadrul respectivei şedinţe de judecată, or în cauză discuţiile au avut ca obiect excepţiile procesuale invocate prin răspunsul la întâmpinare de recurenta-contestatoare şi recursurile declarate în cauză; aceeaşi este situaţia privind pretinsa "declaraţie privind falsurile", aceasta fiind circumscrisă administrării unor probe; dispoziţiile art. 40 din C. proc. civ., pretins a fi omise, se referă la sancţiunea încălcării condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, or în partea introductivă nu a fost aplicată o astfel de sancţiune; au fost consemnate susţinerile recurentei care au vizat excepţiile invocate de aceasta, în sensul că preşedintele Asociaţiei nu are împuternicirea Adunării Generale a Proprietarilor astfel că acesta nu poate semna niciun contract cu o terţă parte, inclusiv cu doamna avocat E., prevederile legale invocate de parte, şi anume, art. 57 lit. a) din Legea nr. 196/2018 şi art. 26 din Statutul cadru al B., precum şi susţinerile referitoare la excepţia lipsei de interes, partea precizând că excepţiile invocate vizează reprezentarea legală din partea Preşedintelui Asociaţiei. De asemenea, a fost consemnată soluţia instanţei de respingere a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al Preşedintelui Asociaţiei şi a calităţii de reprezentant convenţional a avocatului mandatat de acesta, iar în ce priveşte celelalte excepţii invocate prin răspunsul la întâmpinare, Înalta Curte a constatat că acestea au fost invocate şi prin cererea de recurs astfel încât a precizat că acestea urmează a fi cercetate, ca atare, în examinarea recursului.
Conform art. 233 alin. (1) lit. j) din C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă soluţia dată şi măsurile luate de instanţă, cu arătarea motivelor, în fapt şi în drept. Invocând nerespectarea dispoziţiilor art. 233 alin. (1) lit. j) din C. proc. civ., petenta a susţinut omisiunea de a se arăta în considerente motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază respingerea excepţiilor privind lipsa puterii de reprezentare legală a preşedintelui D., lipsa puterii de reprezentare convenţională a av. E. şi excepţia de nulitate a întâmpinării; motivele de fapt şi de drept care au determinat instanţa să constate că nu s-ar mai impune pronunţarea cu privire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a B., la excepţia lipsei interesului legitim şi la excepţia abuzului de drept procesual al preşedintelui D..
Partea introductivă a deciziei conţine soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al Preşedintelui Asociaţiei şi a calităţii de reprezentant convenţional a avocatului mandatat de acesta, precum şi motivarea acestei soluţii; de asemenea, considerentele deciziei expun motivele pentru care instanţa a respins excepţia nulităţii întâmpinării depuse de intimata B. Galaţi iar dispozitivul menţionează soluţia de respingere ca neîntemeiată a excepţiei nulităţii întâmpinării.
Pretinsa omisiune de a se arăta motivele de fapt şi de drept care au determinat instanţa să constate că nu s-ar mai impune pronunţarea cu privire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a B., la excepţia lipsei interesului legitim şi la excepţia abuzului de drept procesual al preşedintelui D. nu poate fi reţinută. Considerentele deciziei au arătat că "În această situaţie, Înalta Curte constată că pronunţarea cu privire la alte excepţii formulate în calea de atac, şi anume, cu privire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a B. Galaţi, excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, excepţia lipsei de interes şi excepţia exercitării abuzive a dreptului procesual, nu se mai impune, întrucât, în situaţia inadmisibilităţii căii de atac, nu este constituit cadrul procesual necesar invocării altor aspecte de ordin material sau procesual."
Dispoziţiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ. statuează: "dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare."
Din cele expuse mai sus, rezultă că aspectele invocate petentă nu se circumscriu situaţiilor în care se poate dispune completarea hotărârii. Norma are în vedere ipoteza în care instanţa a omis să soluţioneze un capăt de cerere principal sau accesoriu ori o cerere conexă sau incidentală (minus petita), totalitatea cererilor constituind cadrul obiectiv al judecăţii şi limitele învestirii instanţei pe care judecătorul este ţinut să le respecte întocmai, conform art. 22 alin. (6) din C. proc. civ.. În cazul în care cererea de completare vizează o hotărâre a instanţei de recurs se poate invoca, în temeiul art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., nesoluţionarea unei cereri accesorii sau incidentale în recurs, iar nu omisiunea de a se analiza o critică de nelegalitate.
Astfel, aspectele relevate nu pot fi analizate în cuprinsul unei cereri de completare a dispozitivului întrucât nu reprezintă capete de cerere principale sau accesorii ori cereri conexe sau incidentale în accepţiunea art. 444 C. proc. civ., ci menţiuni care trebuie să se regăsească în cuprinsul încheierii de şedinţă, potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (1) C. proc. civ.. De altfel, acestea se regăsesc în practicaua deciziei a cărei îndreptare şi completare s-a solicitat.
În ceea ce priveşte pretinsa omisiune de pronunţare asupra cererii de cercetare a falsurilor privind contractul de asistenţă juridică şi împuternicirea avocaţială, instanţa de recurs a consemnat, ulterior formulării concluziilor de către parte, că problema calităţii de reprezentant convenţional a avocatului mandatat a fost invocată, în realitate, ca o consecinţă a susţinerilor formulate cu privire la excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Preşedintelui Asociaţiei care, în opinia părţii expusă în răspunsul la întâmpinare, nu putea semna valabil contractul de asistenţă juridică, excepţiile fiind soluţionate de instanţă în raport cu aceste susţineri.
Înalta Curte reaminteşte faptul că procedura prevăzută de art. 444 alin. (1) C. proc. civ. nu poate tinde la o completare a hotărârii în sensul unei modificări a soluţiei pronunţate în cauză, întrucât o astfel de modificare are caracter prohibit în cadrul acestei proceduri speciale.
Critica expusă în partea finală a cererii, şi anume întocmirea hotărârii cu nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil prevăzute de art. 7, 9, 14 şi 20 C. proc. civ. nu poate constitui o cerere de îndreptare a hotărârii în sensul dispoziţiilor art. 442 C. proc. civ., ci reprezintă o critică propriu-zisă vizând modalitatea de soluţionare a cauzei de către instanţă. Or, procedura îndreptării hotărârilor judecătoreşti presupune corectarea unor erori materiale apărute cu ocazia redactării, pe calea acestei proceduri neputând fi remediate pretinse erori de judecată.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge cererile de completare a dispozitivului şi de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 394 din 13 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022 formulate de petenta A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererile de completare a dispozitivului şi de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 394 din 13 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022 formulate de petenta A., în contradictoriu cu intimata B. Galaţi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 iunie 2024.