Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024
După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de strămutare
La data de 2 noiembrie 2023, pe rolul Curţii de Apel Bacău – secţia I civilă, a fost înregistrată, sub nr. x/2023, cererea de strămutare a dosarului x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Bacău, secţia civilă, formulată de petentul A..
Prin citaţia comunicată la data de 10 noiembrie 2023, instanţa i-a pus în vedere petentului să facă dovada achitării sumei de 96 RON, reprezentând diferenţa de taxă de timbru, sub sancţiunea anulării cererii de strămutare ca insuficient timbrată.
2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bacău
Prin încheierea din data de 17 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bacău a admis excepţia netimbrării, invocate din oficiu, şi a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2022, aflat în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Bacău, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul B..
3. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva încheierii din data de 17 ianuarie 2024 a Curţii de Apel Bacău a declarat recurs petentul A., solicitând anularea acesteia întrucât instanţa care a pronunţat-o nu era competentă. Aceeaşi instanţă a judecat cauza pe fond, astfel că nu putea să analizeze şi cererea de strămutare. Apreciază că se impune trimiterea dosarului la o altă instanţă, care să nu fie în jurisdicţia Curţii de Apel Bacău, pentru a se pronunţa o soluţie corectă.
Recurentul arată că, în opinia sa, cererea de strămutare era de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, deşi era o excepţie de ordine publică, o astfel de împrejurare nu a fost avută în vedere. Excepţia competenţei era prioritară timbrajului.
În consecinţă, recurentul solicită să se admită calea extraordinară de atac şi să se trimită dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe rolul căreia se află şi dosarul nr. x/2023.
4. Apărări formulate
Recursul declarat de petentul A. a fost comunicat intimatului B., care nu a depus întâmpinare.
5. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia din 9 aprilie 2024, s-a fixat termen la data de 20 iunie 2024, pentru analiza recursului declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia I civilă.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei de inadmisibilitate, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice, dând eficienţă, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesuale civile, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În acest sens, dispoziţiile art. 457 din C. proc. civ. dispun că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitiv.
Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalităţii consfinţit prin prevederile art. 457, menţionat anterior, şi ale art. 129 din Constituţie.
Obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de încheierea din data de 17 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia I civilă, prin care a fost anulată, ca insuficient timbrată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2022 aflat în curs de soluţionare pe rolul Tribunalul Bacău – secţia I civilă, formulată de petentul A..
Potrivit dispoziţiilor art. 140 din C. proc. civ., "Strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică".
Astfel, cererea de strămutare este un incident procedural, pus de legiuitor la îndemâna părţii care are îndoieli asupra imparţialităţii instanţei pe rolul căreia se află litigiul. Aceasta nu priveşte fondul dosarului, ci eliminarea, pe care incidentală, a unei suspiciuni legate de imparţialitatea şi obiectivitatea instanţei sesizate cu soluţionarea cauzei.
Pentru rezolvarea acestui incident procedural, legiuitorul a instituit o procedură specială. Astfel, potrivit prevederilor art. 144 din C. proc. civ.,"(1) Cererea de strămutare se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor din proces. (2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă".
În considerarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
Prin urmare, încheierea prin care se soluţionează cererea de strămutare este o hotărâre definitivă, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Înalta Curte reţine că, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior, încheierea recurată, prin care s-a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de strămutare, este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu vreo cale de atac.
În consecinţă, va fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 din C. proc. civ.