Şedinţa publică din data de 06 noiembrie 2024
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin decizia civilă nr. 1318 din 16 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 30 din 10 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, la Curtea de Apel Bacău.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuenţii A. şi B. cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, în raport de excepţia inadmisbilităţii recursului invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.
Art. 132 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că atunci: "Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent".
Alin.(3) al aceluiaşi articol prevede faptul că: "Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".
Prin urmare, hotărârea pronunţată de o instanţă atunci când declină competenţa de soluţionare a cauzei nu este supusă niciunei căi de atac.
Potrivit principiului legalităţii consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora să se realizeze în condiţiile legii.
În aceste condiţii, din coroborarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. cu art. 132 alin. (3) din acelaşi act normativ, reiese că nu este susceptibilă de revizuire decizia nr. 1318 din 16 mai 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, prin care a fost declinată la Curtea de Apel Bacău competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 30 din 10 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 1318 din 16 mai 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 1318 din 16 mai 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 06 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.