Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2580/2024

Decizia nr. 2580

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii.

Prin cererea formulată la data de 22.05.2024 şi înregistrată la data de 23.05.2024, pe rolul Curţi de Apel Suceava sub nr. x/2024/a1, petentul A. a înţeles să recuze completul de judecată C4RCIV din cadrul secţiei I Civilă investit cu soluţionarea recursului declarat de petentul A., împotriva deciziei civile nr. 321 din 30 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2024, intimaţi fiind B. şi C., complet ce a pronunţat decizia civilă nr. 117 din 22 mai 2024 în dosarul sus menţionat.

2. Încheierea pronunţată în cauză.

Prin încheierea din data de 27 mai 2024 Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca tardiv formulată, cererea de recuzare a completului C4RCIV, motivat de faptul că judecătorii recuzaţi au pronunţat decizia civilă la data de 22.05.2024 iar partea a înaintat prin fax cererea de recuzare la data de 22 mai 2024 ora 14:10 după ce instanţa a reţinut cauza în pronunţare, aceasta având ordinea 1 pe lista de şedinţă, a fost supusă dezbaterii şi reţinută în pronunţare în intervalul 09.00- 09.15 şi după ce procesul a fost finalizat prin decizie definitivă, soluţia fiind pusă la dispoziţia părţilor şi postată pe portalul instanţei de judecată.

II. Calea de atac formulată în cauză.

Împotriva încheierii din data de 27 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2024 a formulat recurs petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 10 iunie 2024, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluţia din 17 iunie 2024, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare şi a fost stabilită în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurentul a fost citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON prin citaţia emisă la 12 septembrie 2024 cât şi prin citaţiile ulterioare.

1. Motivele de recurs.

Prin cererea de recurs recurentul a făcut susţineri referitoare la soluţionarea recursului prin hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Craiova în contextul în care acesta formulase cererea de recuzare a completului de judecată.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor la data de 22 iulie 2024, respectiv 25 iulie 2024 conform dovezilor aflate la dosarul de recurs, iar aceştia nu au depus întâmpinare.

2. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicare şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 10 septembrie 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 19 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului declarat în cauză.

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cu priritate excepţiile de netimbrare şi de nulitate, pentru lipsa criticilor de nelegalitate, invocate din oficiu Înalta Curte constată următoarele.

Înalta Curte constată că recurentului A. i-a fost comunicată adresa din data de 09 iulie 2024 la adresa indicată de către recurent din oraşul Salcea nr. 788, jud. Suceava, la care fusese citat şi de către Curtea de Apel Suceava în cadrul aceluiaşi dosar. Prin adresa sus menţionată i se punea în vedere recurentului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON aferente recursului formulat în cauză astfel cum a fost stabilită prin rezoluţia din 17 iunie 2024.

Recurentul a refuzat primirea adresei mai sus menţionate şi nu a permis afişarea înştiinţării conform menţiunilor cuprinse în procesul-verbal de la fila x şi de pe plicul aflat la dosarul de recurs.

Totodată prin aceeaşi adresă recurentul i-a adus la cunoştinţă şi posibilitatea acestuia de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru la aceeaşi instanţă conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru conform art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Recurentul a fost citat pentru termenul de judecată din data de 19 noiembrie 2024 cu aceleaşi menţiuni (de a achita taxa judiciară de timbru respectiv posibilitatea de a formula cerere de reexaminare precum şi cerere de acordare facilităţi) prin afişare la uşa instanţei la data de 01.11.2024, la adresa de email de pe care a fost transmis recursul formulat în cauză, email ce a fost accesat la data de 01.11.2024 conform dovezii de la dosarul de recurs.

De asemenea recurentul a fost citat cu aceleaşi menţiuni prin agent procedural la domiciliul indicat Salcea nr. 788, jud. Suceava conform dovezilor de comunicare aflate la filele x, citaţia fiind depusă la cutia poştală a recurentului la data de 04.11.2024.

Faţă de aceste împrejurări, Înalta Curte constată că, deşi a fost legal citat iar prin adresele comunicate petentul a fost încunoştinţat cu privire la obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru şi la sancţiunea anulării cererii de recurs, în caz de neplată, recurentul nu a făcut dovada achitării acesteia şi nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, ori cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în respectiva ordonanţă de urgenţă.

De asemenea, potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

Totodată, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiaşi text de lege statuează că neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

Întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancţiunea anulării acestuia.

De altfel, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că cererea de recurs este nulă, recurentul–petent neformulând critici de nelegalitate împotriva încheierii atacate care să poată fi subsumate motivelor de recurs expres prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate, pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) din acelaşi cod recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin încheierea recurată pronunţată la data de 27 mai 2024 Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca tardiv formulată, cererea de recuzare a completului de judecată.

Se constată că prin recursul formulat, aspectele dezvoltate de recurentul-contestator nu vizează soluţia pronunţată de curtea de apel.

Prin urmare eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente, prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegală soluţia de respingere ca tardivă a cererii de recuzare.

În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ. şi nu se grefează pe conţinutul deciziei atacate, Înalta Curte decelează că este aplicabilă sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

În raport de toate aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că în cazul în care au fost invocate mai multe excepţii simultan, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc, Înalta Curte va constata prioritară excepţia de netimbrare a căii de atac şi, admiţând excepţia, va anula recursul declarat de reclamantul petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 27 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, împrejurare faţă de care nu se mai impune analiza celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 27 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 noiembrie 2024.