Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2594/2024

Decizia nr. 2594

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă a fost admisă excepţia perimării recursului şi a fost constatat perimat recursul declarat de recurenta A., împotriva sentinţei civile nr. 74/11.02.2020 pronunţate de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât Municipiul Brăila, prin primar.

Împotriva acestei decizii, a formulat recurs recurenta A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, în data de 15 iulie 2024.

Examinând recursul în raport cu excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform art. 253 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, incident în cauză în raport de dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare.

Aceste text legal este situat în Titlul III al C. proc. civ. care vizează procedura înaintea primei instanţe, însă potrivit art. 298 şi art. 316 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în apel, iar cele privind judecata în apel se aplică şi în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice dispoziţiilor care reglementează cele două căi de atac.

În speţă, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimat recursul declarat de recurenta A., împotriva sentinţei civile nr. 74/11.02.2020 pronunţate de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. x/2019.

Potrivit potrivit art. 377 alin. (2) pct. 5 din cod, sunt hotărâri irevocabile orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".

Din textul legal citat rezultă că hotărârile pronunţate de curţile de apel cu ocazia soluţionării recursurilor nu mai pot fi atacate cu recurs, întrucât nu se găsesc cuprinse în dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.

De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile cele "date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii". A fortiori, au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluţionată prin reţinerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.

Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menţionează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înţeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac şi decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării tocmai în legătură cu judecata unui recurs, cum este cazul de faţă.

Aceasta întrucât intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs.

La aceeaşi concluzie conduce şi coroborarea dispoziţiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile.

Aşa fiind, hotărârea pronunţată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai dacă şi hotărârea care s-ar fi pronunţat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - "accesorium sequitur principale").

Aşadar, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Ca atare, în raport cu dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia civilă nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii prin intermediul acestei căi de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2024.