Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2024
asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă la 2 mai 2023, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa:
1. să constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/09.10.2017 de BNP E., încheiat între pârâta B. în calitate de vânzător şi pârâţii C. şi D., în calitate de cumpărători, cu privire la imobilul înscris în CF x Cluj-Napoca, nr. cad. x, situat în Cluj- Napoca, str. x, jud. Cluj;
2. să dispună rectificarea CF x Cluj-Napoca, nr. cad x, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris pe seama pârâţilor C. şi D., cu consecinţa restabilirii situaţiei anterioare de carte funciară, prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei B.;
3. să dispună radierea dreptului de proprietate reînscris în favoarea pârâtei B. şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară, prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea vechiului proprietar, respectiv Văduva lui F., născută G..
2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 181 din data de 04 aprilie 2023 a Tribunalului Cluj, s-a respi
S-a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâţii C. şi D. prin întâmpinare şi, în consecinţă:
S-au respins ca fiind prescrise pretenţiile deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D..
A fost obligată reclamanta la plata în favoarea pârâţilor C. şi D. a sumei de 12.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial.
S-a dispus ca suma de 8.090,6 RON, reprezentând ajutor public judiciar sub forma scutirii reclamantei de la plata taxei judiciare de timbru, să rămână în sarcina statului.
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel
Prin decizia civilă nr. 152/A/2024 din 15 mai 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D. împotriva sentinţei civile nr. 181/2023 pronunţată de Tribunalul Cluj; a schimbat, în parte, sentinţa, în sensul că:
A respins excepţia prescriţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâţii C. şi D..
A admis cererea de chemare în judecată formulată reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D..
A constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/09.10.2017 de BNP E., încheiat între pârâta B. în calitate de vânzător şi pârâţii C. şi D., în calitate de cumpărători, cu privire la imobilul înscris în CF x Cluj-Napoca, nr. cad. x, situat în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj;
A dispus rectificarea CF x Cluj-Napoca, nr. cad x, în sensul radierii dreptului de proprietate asupra imobilului teren înscris pe seama pârâţilor C. şi D., cu consecinţa restabilirii situaţiei anterioare de carte funciară prin reînscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului teren în favoarea pârâtei B.
A dispus radierea dreptului de proprietate asupra imobilului teren reînscris în favoarea pârâtei B. şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea vechiului proprietar, respectiv Văduva lui F., născută G..
A respins cererea pârâţilor C. şi D. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata în prima instanţă.
A menţinut în rest sentinţa apelată.
A obligat, în solidar, pârâţii B., C. şi D. la plata către Stat a sumei de 12.135,9 RON, reprezentând ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta în primă instanţă şi apel.
A respins cererea intimaţilor pârâţi C. şi D. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în apel.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 152/A/2024 din 15 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă au declarat recurs recurenţii pârâţi B., C. şi D..
La memoriul de recurs, recurenţii-pârâţi au ataşat declaraţia recurentei-reclamante A. de renunţare la judecată şi la dreptul pretins, autentificată sub nr. x/18.06.2024 de H., prin notar public I..
Prin rezoluţia din 31 iulie 2024, s-a acordat termen la 21 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului, când, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra cererii de renunţare şi asupra cererii de restituire a taxei de timbru achitată în plus faţă de cea stabilită de instanţă.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul în raport de cererea de renunţare la judecată şi la dreptul pretins, formulată de reclamanta A., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin declaraţia autentificată de H. sub nr. 1189/18 iunie 2024, reclamanta A. a precizat că renunţă la cererea de chemare în judecată, precum şi la dreptul pretins judecăţii în dosarul nr. x/2022. Declaraţia de renunţare a fost transmisă instanţei de către recurenţii-pârâţi împreună cu memoriul de recurs, aceştia solicitând, în temeiul art. 406 alin. (5) şi art. 408 alin. (2) din C. proc. civ., să se ia act de renunţarea reclamantei şi să se dispună anularea hotărârilor pronunţate în cauză.
Ulterior, prin adresa înaintată instanţei la 10 octombrie 2024, reclamanta a reiterat cererea de a se lua act de renunţarea la judecată şi la dreptul pretins judecăţii, cu consecinţa anulării hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2022.
Conform principiului disponibilităţii consacrat de art. 9 din C. proc. civ., reclamantul are dreptul de a decide asupra cadrului procesual al litigiului şi de a dispune de drepturile sale materiale şi procesuale. Această prerogativă fundamentală îi permite să influenţeze direct desfăşurarea procesului, inclusiv prin acte de dispoziţie, precum renunţarea la judecată sau la dreptul pretins, reglementate distinct de art. 406 şi art. 408 din C. proc. civ.. Astfel, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunţe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal, în şedinţa de judecată, ori prin cerere scrisă, ori la dreptul pretins, potrivit art. 408 alin. (1) din acelaşi cod. Aceste două instituţii procesuale, deşi interconectate în practică, au naturi juridice şi efecte diferite, impunând un tratament distinct din partea instanţei.
Renunţarea la judecată este un act unilateral de dispoziţie procesuală, prin care reclamantul retrage iniţiativa procesuală, fără a afecta însă substanţa dreptului material dedus judecăţii Acesta este un drept al părţii, care poate fi exercitat în orice stadiu al procesului, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel.
Din punct de vedere procedural, instanţa verifică doar caracterul voluntar şi valabilitatea acestei manifestări de voinţă, fără a analiza fondul litigiului sau dreptul material invocat. Astfel, renunţarea la judecată conduce la încetarea procesului, iar atunci când se invocă în apel sau în calea extraordinară de atac a recursului, conform art. 406 alin. (5) C. proc. civ., instanţa va dispune anularea, totală sau parţială, a hotărârilor pronunţate anterior.
Pe de altă parte, renunţarea la dreptul pretins este un act de dispoziţie care afectează substanţa dreptului material şi presupune o analiză asupra meritelor cauzei, precum şi o verificare a dreptului pretins, instanţa pronunţând o hotărâre prin care respinge cererea în fond. Prin acest act, reclamantul renunţă definitiv şi irevocabil la dreptul invocat, ceea ce determină o schimbare fundamentală a raportului juridic dintre părţi.
În cazul concret dedus judecăţii, reclamanta a solicitat instanţei să ia act de ambele forme de renunţare: la judecată şi la dreptul pretins. Cu toate acestea, astfel cum s-a dezvoltat anterior, cele două acte de dispoziţie, prin natura şi efectele lor juridice distincte, nu pot fi soluţionate concomitent în cadrul aceleiaşi proceduri.
În acest context, prioritatea soluţionării cererii reclamantei este dictată de principiul disponibilităţii, care obligă instanţa să respecte limitele stabilite de partea care sesizează instanţa. În speţă, solicitarea principală a fost renunţarea la judecată, ceea ce impune instanţei să înceteze procesul pe cale procedurală, fără a intra în analiza fondului litigiului sau a efectelor renunţării la dreptul pretins.
Renunţarea la dreptul pretins, deşi invocată, nu poate fi soluţionată în această procedură, întrucât încetarea procesului pe cale procedurală exclude orice analiză pe fond. Această abordare respectă cadrul procesual determinat de reclamantă şi previne orice depăşire a limitelor legale stabilite de aceasta.
În consecinţă, faţă de conţinutul declaraţiei nr. 1189/18 iunie 2024 autentificată de H., Înalta Curte constată că manifestarea de voinţă a reclamantei este neîndoielnică şi neechivocă în sensul renunţării la judecata cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Cluj, formulată în calea extraordinară de atac a recursului.
Dând eficienţă dreptului intimatei-reclamante de a dispune asupra cererii sale, în contextul prevederilor legale aplicabile, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 406 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâţii C., D., B. împotriva deciziei civile nr. 152/A/2024 din 15 mai 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, va anula decizia recurată şi sentinţa civilă nr. 181 din 4 aprilie 2023, pronunţată de Tribunalul Cluj – secţia civilă, şi va lua act de renunţarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată.
Având în vedere soluţia pronunţată, precum şi dispoziţiile art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 51/2008, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 19 alin. (2) din O.G. nr. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de stat, ca efect al admiterii cererilor de ajutor public judiciar formulate de reclamanta A., în fond şi în apel, rămân în sarcina acestuia.
În ceea ce priveşte cererea recurenţilor de restituire a sumei de 362,72 RON din suma de 4045,30 RON, achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru, Înalta Curte o va admite, având în vedere următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se pot restitui, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în situaţia în care s-a achitat mai mult decât cuantumul legal.
În speţă, prin rezoluţia de primire din 31 iulie 2024, recurenţilor-pârâţi le-a fost stabilită, în solidar, obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.682,58 RON, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.
Din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că recurenţii au efectuat plata unei taxe judiciare de timbru în sumă de 4.045,30 RON, conform chitanţei de plată online nr. x/02.08.2024, achitată prin platforma www. Ghişeul.ro şi depusă la dosar la 7 august 2024.
Având în vedere că recurenţii au achitat, cu titlu de taxă judiciară de timbru, o sumă cu 362,72 RON mai mare decât cuantumul legal stabilit, Înalta Curte constată întemeiată cererea de restituire a acestei sume. Prin urmare, va dispune restituirea sumei de 362,72 RON, reprezentând diferenţa dintre suma achitată şi cuantumul legal stabilit al taxei de timbru, achitată prin platforma www. Ghişeul.ro conform chitanţei de plată online nr. x/02.08.2024.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâţii C., D., B. împotriva deciziei civile nr. 152/A/2024 din 15 mai 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.
Anulează decizia recurată.
Anulează sentinţa civilă nr. 181 din 4 aprilie 2023, pronunţată de Tribunalul Cluj – secţia civilă.
Ia act de renunţarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată.
Cheltuielile procesuale avansate de stat, în primă instanţă şi în apel, în cuantum de 12.135,9 RON, rămân în sarcina acestuia, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 51/2008.
Dispune restituirea către recurenţii-pârâţi C., D., B. a sumei de 362,72 RON din suma de 4045,30 RON, achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru, prin platforma www. Ghişeul.ro, prin chitanţa de plată online cu nr. x/02.08.2024.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2024.