Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2809/2024

Decizia nr. 2809

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul dosarului:

Prin decizia civilă nr. 180/R din 19 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, s-a constatat perimat recursul declarat de recurenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 71 din 3 iulie 2018 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2018 1.

2. Contestaţia în anulare:

Prin decizia civilă nr. 34/R din 7 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a fost anulată ca netimbrată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 180/R din 19 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 34/R din 7 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, contestatoarea A. prin preşedinte B. a declarat recurs.

4. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie: Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 17 aprilie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 5.

Prin rezoluţia din 22 aprilie 2024 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

5. Asupra motivelor de casare formulate, se constată următoarele:

Demersul judiciar promovat de recurenta A. prin preşedinte B. constă într-o cerere neinteligibilă, în cuprinsul căreia partea a evidenţiat numeroase texte de lege, instituţii de drept civil şi de drept penal, dispoziţii din legi speciale, fiind imposibilă identificarea motivelor în considerarea cărora a fost promovată cererea de recurs.

Intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov, în numele şi pentru Ministerul Finanţelor, a depus la dosar întâmpinare, comunicată, invocând excepţia nulităţii recursului pentru nemotivarea căii de atac.

Recurenta-contestatoare A. prin preşedinte B. a depus răspuns la întâmpinare, reiterând, în mare parte, aspectele prezentate în cererea de recurs.

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 28 octombrie 2024.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut, în principal, faptul că, deşi recursul este admisibil (hotărârea pronunţată de curtea de apel are deschisă calea de atac a recursului), susţinerile formulate nu sunt susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. privind sancţiunea nulităţii recursului.

Raportul a fost comunicat părţilor la 4-7 noiembrie 2024.

Nu a fost transmis punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 10 decembrie 2024, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra admisibilităţii recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii, invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare care, în concordanţă cu principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 din C. proc. civ., poate fi exercitat în termenele şi condiţiile prevăzute de lege.

În privinţa acestei căi extraordinare de atac, se reţine că una dintre condiţiile esenţiale stabilite de lege este aceea că poate fi exercitat pentru motivele strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aceasta înseamnă că titularul recursului este ţinut să îşi conformeze conduita procesuală acestor exigenţe legale pentru a crea premisele necesare pentru exercitarea controlului de legalitate de către instanţa de recurs.

Obligaţia părţii recurente de a motiva recursul presupune nu numai evocarea simplei sale nemulţumiri în raport cu soluţia atacată, ci implică obligaţia de a arăta cazul sau cazurile de casare pe care se întemeiază, dintre cele reglementate limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., precum şi dezvoltarea lor în concret, respectiv raportarea motivului de casare invocat la procedura derulată în faţa instanţei anterioare sau hotărârea recurată, criticându-se măsurile procedurale dispuse de instanţă sau raţionamentul logico-juridic expus în cuprinsul hotărârii atacate.

Invocarea unor critici care nu se încadrează în nici un motiv de recurs prevăzut de lege sau invocarea lor formală atrage aplicarea sancţiunii nulităţii căii de atac, în conformitate cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Simpla enunţare ca atare a unor articole sau dispoziţii legale (ca de exemplu, "prin excepţiile ridicate nulităţi absolute/evictiuni/abuzuri, lovite de legile neconstituţionalităţii – art. 178 alin. (1), (2), (3)"), ori simple afirmaţii neclare ale recurentului (ca de exemplu, în speţă, "pentru infracţionalităţi făptuite de grefă/torţionar unic/fabricări/inculpări"), nu reprezintă motive efective de recurs şi nu permit a se reţine ca fiind real incident vreun motiv de recurs, ci trebuie indicate critici concrete privind argumentele reţinute de instanţa de apel în justificarea soluţiei pronunţate, cu referire la aspectele de nelegalitate constatate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Ca atare, Înalta Curte reţine că nu sunt indicate normele de drept material care în accepţiunea reclamantei ar fi fost greşit aplicate de către instanţa de apel şi că, în realitate, recurenta invocă formal anumite dispoziţii legale, enunţă în mod generic, vag, greu inteligibil şi nedeterminat nemulţumiri legate de hotărârea instanţei de apel, ceea ce nu face să fie cu adevărat motivată calea de atac declarată.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condiţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de contestatoarea A. prin Preşedinte B. împotriva deciziei civile nr. 34/R din 7 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş – secţia I Civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2024.