Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 09.02.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. S.A. Craiova a chemat în judecată pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile si a contestaţiilor si Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice - Craiova, pentru ca în urma probelor ce se vor administra, instanţa sa dispună:
• în principal, anularea Deciziei nr. 64/P/04.08.2017 emisa de Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile si a contestaţiilor, privind soluţionarea plângerii prealabile formulata de societatea noastră împotriva Dispoziţiei -obligatorii nr. CRR-AIF 1405/04.05.2017 emisa de Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Craiova (transmisa cu adresa nr. x/07.08.2017, înregistrata la A. S.A. Craiova sub nr. x/14.08.2017 - data posta 11.08.2017), admiterea excepţiei prematurităţii emiterii dispoziţiei obligatorii respective, anularea dispoziţiei,
• în subsidiar, anularea in parte a Deciziei nr. 64/P/04.08.2017 in sensul anularii art. 1 din Decizie, si anularea in tot a Dispoziţiei obligatorii nr. CRR-AIF 1405/04.05.2017 emisa de Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Craiova,
• obligarea paraţilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa nr. 273/09.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018 s-a declinat competenţa de soluţionare către Tribunalul Dolj, secţia CAF.
Înalta Curte, prin decizia nr. 3320/12.10.2018, dosar x/2018, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018*, primind termen de judecată la data de 05.12.2018, pentru când părţile au fost legal citate.
Prin sentinţa nr. 536/05.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepţia autorităţii relative de lucru judecat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 3633/15.06.2021 pronunţată de Înalta Curte în dosarul nr. x/2018 a fost admis recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 536/2018 din 5 decembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
S-a casat sentinţa recurată şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2018**.
În rejudecare, prin sentinţa nr. 266 din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:
(i) a admis în parte acţiunea în teză subsidiară formulată de reclamanta A. S.A. Craiova, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice – Craiova;
(ii) a anulat în parte Decizia 64/P/04.08.2017 şi în parte Dispoziţia obligatorie 1405/04.05.2017 în ceea ce priveşte măsura nr. 1;
(iii) a obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 6190 RON, cheltuieli de judecată în toate ciclurile procesuale.
Împotriva sentinţei nr. 266 din 29 septembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 1756 din data de 29 martie 2023 pronunţată de ÎCCJ în dosarul nr. x/2018, s-a admis recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în nume propriu şi în numele şi pentru Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei nr. 266 din 29 septembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.
A fost casată sentinţa recurată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2018***.
Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa (Decizia) nr. 112 din 18 martie 2024, Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.A. Craiova în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor – Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.
A anulat în parte Decizia nr. 64/P/04.08.2017 şi în parte Dispoziţia obligatorie 1405/04.05.2017 în ceea ce priveşte măsura 1.
A obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 6190 RON cheltuieli de judecată în toate ciclurile procesuale.
Cererea de recurs ce face obiectul judecăţii
Împotriva Sentinţei (Decizia) nr. 112 din 18 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal a promovat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în nume propriu, precum şi în numele Ministerului Finanţelor, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, rejudecând, să se dispună respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
Apărările formulate în cauză
Împotriva recursului a formulat întâmpinare intimata-reclamantă S.C. A. S.A. Craiova, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
Procedura de soluţionare a recursului
În această etapă s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.
În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 05.09.2024, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19.11.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ., a declarat dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul formulat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor este nefondat, urmând a fi respins, în considerarea argumentelor în continuare arătate:
Aspectele de neleglitate au fost încadrate de recurentul-pârât pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se în esenţă interpretarea şi aplicarea greşită a legii de către prima instanţă în rejudecarea cauzei dispusă prin decizia de casare nr. 1765/29.03.2023 a ÎCCJ.
Primul aspect de nelegalitate invocat priveşte încălcarea dispoziţiileart. 22 alin. 2 C. proc. civ., respectiv nerespectarea de către instanţa de fond în rejudecare a dispoziţiilor Deciziei de casare a ÎCCJ nr. 1765/29.03.2023.
Aceasta deoarece prin decizia de casare s-a impus obligaţia verificării respectării prevederilor din contractul de mandat nr. x/1.02.21013, prin care au fost încredinţate pentru anii 2014-2015 atribuţii de conducere şi gestionare a societăţii intimate către numitul B. şi legalitatea impunerii măsurii nr. 1 privind recuperarea sumei de 7200 RON cu titlu de remuneraţie.
Al doilea aspect de nelegalitate al sentinţei recurate priveşte nerespectarea deciziei de casare nr. 1756/29.03.2023 a ÎCCJ prin care s-a menţionat obligaţia ca în rejudecare să se verifice respectarea prevederilor din contractul de mandat nr. x/1.02.2013.
Prin sentinţa civila nr. 112/18.03.2024, Curtea de Apel Craiova nu a avut în vedere ca, prin dispoziţia obligatorie nr. 1405/04.05.2017 organele de inspecţie economico financiara nu au constatat nelegalitatea contractul de mandat al directorului general nr. 124/01.02.2013, precum si Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 6/27.06.2013 prin care s-a aprobat Actul adiţional din 27.06.2013 la contractul mandat al directorului general, ci faptul ca, ulterior emiterii acestor documente, Adunarea Generală a Acţionarilor nu a aprobat modificările aduse prin actul adiţional nr. x/27.06.2013 la contractul de mandat nr. x/01.02.2013, intimata nerespectând astfel, prevederile cap .VII, art. 24 din contractul de mandat nr. x/01.02.2013.
Conform prevederilor art. 24 din contractul de mandat nr. x/01.02.2013, orice modificare adusă acestuia, se face cu acordul ambelor părţi numai prin act adiţional încheiat în formă scrisă, şi numai cu aprobarea A.G.A., ceea ce nu s-a întâmplat în cazul actului adiţional nr. x/27.06.2013, care a fost încheiat între Consiliul de Administraţie al A. S.A. şi B.-administrator executiv, director general al A. S.A..
În aceste condiţii, în mod corect şi legal echipa de inspecţie economico-financiară a constatat faptul că pentru perioada verificată, respectiv 01.01.2014-31.12.2015, au fost majorate cheltuielile înregistrate in evidenţa contabilă a A. S.A., cu suma de 7.200 RON, reprezentând contravaloarea remuneraţiei lunare brute în sumă de 300 RON, acordată directorului general fără respectarea prevederilor cap. VII, art. 24 din contractul de mandat nr. x/01.02.2013.
Conform prevederilor art. 6, alin. (9), lit. d) din Contractul de Administrare-Mandat nr. x/01.02.2013:"Administratorii au următoarele atribuţii: încheie acte juridice în numele şi pe seama societăţii cu aprobarea AGA".
Răspunderea pentru modificarea contractului de mandat nr. x/01.02.2013 fără aprobarea A.G.A., revine Consiliului de Administraţie, respectiv dl. C.-presedinte C.A., cel care a semnat Actul adiţional nr. x/27.06.2013.
În recurs se invocă ca aspect de nelegalitate aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 276 C. proc. civ..(vechi).
Se solicită în consecinţă admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul respingerii acţiunii ca nefondate şi menţinerii ca legal emise a actelor contestate.
La dosar reclamanta-intimată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condiţiile cazului de casare prevăzute de art. 488 alin. 1n pct. 8 C. proc. civ. interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material incidente în analiza legalităţii actelor contestate.
Curtea apreciază ca nefondate toate aspectele de nelegalitate invocate în recurs, în cauză neputându-se reţine interpretarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material incidente.
Primul aspect de nelegalitate privind nerespectarea deciziei de casare nr. 1756/29.03.2023 de către prima instanţă, în faza rejudecării acţiunii nu este fondat.
Sentinţa atacată este dată cu respectarea dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ. şi art. 501 alin. 3 C. proc. civ. în sensul că instanţa de fond este obligată a stabili corect situaţia de fapt cu privire la verificarea respectării prevederilor din contractul de mandat nr. x/1.02.2013 prin care au fost încredinţate pentru anii 2014-2015 atribuţii de conducere şi gestionare a societăţii intimate de către numitul B. şi legalitatea impunerii măsurii nmr. 1 privind recuperarea sumei de 7.200 RON remuneraţie acordată astfel cum s-a arătat în motivarea deciziei de casare.
Iar în rejudecare prima instanţă a verificat aceste aspecte privind legalitatea acordării remuneraţiei în cuantum brut de 7.200 RON aferentă perioadei 2014-2015.
Aspectul de nelegalitate privind nerespectarea dispoziţiilor art. 24 din contractul de mandat nr. x/1.02.2013 în sensul lipsei aprobării actului adiţional nr. x/27.06.2013 de către AGA nu este fondat în cauză lipsa aprobării AGA nefiind de natură a determina direct nelegalitatea acordării indemnizaţiei.
Aceasta deoarece în cauză lipsa aprobării formale nu infirmă legalitatea acordării indemnizaţiei în raport de dispoziţiile art. 35 şi 38 (1) din O.U.G. nr. 109/2011 şi de faptul că din adresa nr. x/21.09.2016 rezultă că în raport de perioada vizată aferentă situaţiilor financiare din anii 2014-215 au existat aprobări AGA dispuse prin Hotărârile nr. 1/9.04.2014 şi nr. 1 din 7.04.2015 fiind confirmată legalitatea acordării indemnizaţiei brute de 74.880 RON anual.
Aspectul de nelegalitate privind nerespectarea prevederilor art. 6 alin. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 nu este fondat.
În mod legal prima instanţă a constatat legale înregistrările în contabilitatea reclamantei a acordării acestei sume ţinând cont de faptul că aceste aspecte au făcut obiectul verificării Curţii de Conturi care nu a constatat nelegalitatea cu privire la stabilirea legală a indemnizaţiei administratorului executiv – director general având în vedere că situaţiile financiare şi bugetele au fost aprobate ulterior de AGA prin Hotărârea nr. 3/12.05.2015 şi Hotărârea nr. 2 din 10.05.2016.
Aspectul de nelegalitate privind nerespectarea dispoziţiilor art. 276 C. proc. civ. nu este fondat.
În cauză prima instanţă a obligat "partea căzută în pretenţii" faţă de soluţia de admitere a acţiunii la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6190 RON.
Iar acest cuantum are în vedere toate ciclurile procesuale acesta fiind unul rezonabil în raport de obiect şi de jurisprudenţa CEDO.
Faţă de cele expuse Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor împotriva Sentinţei (Deciziei) nr. 112 din data de 18 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 noiembrie 2024.