Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2024
Asupra prezentei contestaţii privind tergiversarea procesului,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1 . Contestaţia privind tergiversarea procesului
La data de 20 noiembrie 2024, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024/a1, contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatoarea A. cu privire la dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Bucureşti.
Contestaţia privind tergiversarea procesului s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 522 alin. (1) şi alin. (2) pct. 1 şi 4 din C. proc. civ., contestatoarea solicitând Înaltei Curţi să dispună obligarea instanţei de judecată învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2024 la redactarea, semnarea şi comunicarea sentinţei civile nr. 81 din 11 noiembrie 2024, având în vedere că termenul de redactare a hotărârii, prevăzut de art. 999 alin. (4) C. proc. civ., a fost depăşit.
A mai învederat contestatoarea că prezentul litigiu este în strânsă legătură cu procedurile electorale aflate la acest moment în derulare, în cadrul alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, guvernate de dispoziţiile Legii nr. 370/2004, care impun cerinţe stricte de timp, precum şi un calendar al acţiunilor electorale cu termene limită foarte scurte. În consecinţă, a apreciat că nemotivarea hotărârii pronunţate în această materie într-un termen scurt reprezintă o încălcare a dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi creează prejudicii contestatoarei, în contextul datei primului scrutin electoral pentru alegerea Preşedintelui României – 24.11.2024.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central pentru Alegerea Preşedintelui României 24 noiembrie 2024 nu a formulat un punct de vedere cu privire la contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de contestatoarea A..
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului
Analizând cu prioritate excepţia lipsei de obiect a contestaţiei privind tergiversarea procesului, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 522 din C. proc. civ.: "(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată. (2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri: 1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat; (...) 4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."
Contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă mijlocul procedural prin care partea urmăreşte înlăturarea dificultăţilor ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil, scopul procedurii fiind acela de a se lua măsurile legale pentru ca eventuala situaţia de tergiversare să înceteze. Raţiunea reglementării acestei proceduri a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
Înalta Curte constată că obiectul prezentei contestaţii îl reprezintă luarea măsurilor legale pentru motivarea, redactarea şi comunicarea sentinţei civile nr. 81/11.11.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Bucureşti, în materie electorală. Din verificările efectuate în evidenţa electronică ECRIS, reiese că sentinţa menţionată a fost redactată la data de 21 noiembrie 2024, după înregistrarea prezentei contestaţii privind tergiversarea procesului, conţinutul său putând fi vizualizat şi de părţi, prin accesarea dosarului electronic. Semnarea hotărârii se realizează conform art. 426 C. proc. civ., iar în speţă îndeplinirea acestei formalităţi se deduce din înregistrarea sentinţei în evidenţa ECRIS şi punerea la dispoziţia părţilor în dosarul electronic. Cât priveşte comunicarea sentinţei către părţi, aceasta reprezintă o etapă ulterioară redactării motivelor hotărârii şi se efectuează conform art. 427 C. proc. civ., potrivit căruia "Hotărârea se va comunica din oficiu părţilor, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată şi semnată în condiţiile legii."
Reţinând că instanţa a motivat hotărârea vizată de contestaţia privind tergiversarea procesului întemeiată pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 1 şi 4 din C. proc. civ., iar comunicarea sentinţei se face "de îndată" ce hotărârea a fost redactată şi semnată, Înalta Curte constată că cererea a rămas fără obiect, în condiţiile art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., care reglementează una dintre condiţiile de exercitare a dreptului la acţiune, respectiv cea privind formularea unei pretenţii şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei.
În concluzie, întrucât în speţă a fost realizată pretenţia concretă dedusă judecăţii, demersul judiciar formulat de contestatoare a rămas fără obiect, astfel că, în condiţiile art. 525 raportat la art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., Înalta Curte îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatoarea A., cu privire la dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Bucureşti, ca rămasă fără obiect.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.