Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2024
Asupra cererii de revizuire de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea de şedinţă din 14.07.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
- a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor A. S.A. şi B. S.R.L.;
- a admis excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere privind: eliberarea autorizaţiilor de construire doar după realizarea investiţiilor aferente dezvoltării infrastructurii zonale; reexaminarea PUZ pe baza expertizelor tehnice de specialitate; modificarea PUZ, astfel încât drepturile de proprietate ale reclamantei să nu fie afectate în nici un mod; elaborarea, avizarea, aprobarea documentaţiilor viitoare pe baza calculelor tehnice şi comunicarea acestora în timp real reclamantei;
- a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâţilor: Arhitectul Şef al Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia de Asistenţă Tehnică şi Juridică din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Juridic din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Dezvoltare Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală Juridic din cadrul Primăriei Sectorul 5, Serviciul Urbanism şi Autorizaţii de Construire din cadrul Primăriei Sector 5, Arhitectul Şef al Sectorului 5;
- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor: Municipiul Bucureşti, Sectorul 5 Bucureşti şi Primăria Sectorul 5 prin Primar General.
Prin sentinţa nr. 453/07.06.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primarului General al Municipiului Bucureşti şi a respins acţiunea formulată de reclamanta C. S.R.L., în contradictoriu cu intervenienta forţată în poziţie de reclamantă Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului Bucureşti, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;
- a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantele: C. S.R.L., în contradictoriu cu intervenienta forţată în poziţie de reclamantă Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A., şi în contradictoriu cu pârâţii: Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Primarul Sectorul 5, A. şi B. S.R.L..
II. Hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire
Prin decizia nr. 1128 din 4 decembrie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2019, s-au respins, ca neîntemeiate, excepţiile nulităţii recursului şi lipsei de interes în promovarea recursului invocate de intimaţi.
Totodată, s-a admis recursul declarat de recurenţii-pârâţi Municipiul Bucureşti prin Primar General şi Primarul General al Municipiului Bucureşti împotriva încheierii din 14.07.2021 şi sentinţei civile nr. 453 din 07.06.2023 pronunţate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi A. S.A., Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul Sectorului 5.
S-a casat încheierea şi sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.
III. Cererea de revizuire
Împotriva deciziei nr. 1128 din data de 4 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat cerere de revizuire pârâta A. S.A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub dosar nr. x/2024.
Prin decizia nr. 443 din 10 mai 2024 a Curţii de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de revizuire formulată de pârâta A. S.A. împotriva deciziei nr. 1128 din data de 4 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti prin Primar General şi Primarul General al Municipiului Bucureşti, B. S.R.L., Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul Sectorului 5 şi reclamanţii C. S.R.L. şi Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A., întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., ca inadmisibilă.
Prin aceeaşi decizie s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Ploieşti, pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi s-a declinat competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În susţinerea acestui motiv de revizuire a arătat, în esenţă, că decizia Curţii de Apel Ploieşti nesocoteşte autoritatea de lucru judecat a jurisprudenţei obligatorii pronunţate de instanţa supremă, respectiv a deciziei nr. 12/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a statuat că unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Prin urmare, revizuenta a susţinut că, în litigiile de contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă aparţine exclusiv autorităţii publice care a emis actul administrativ contestat de reclamant, iar nu altei autorităţi care se imaginează vătămată într-un drept sau interes legitim pe care nu reuşeşte să îl definească. O dovadă în acest sens reprezentând-o inclusiv faptul că aceeaşi noţiune este utilizată în cuprinsul art. 13 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în ceea ce priveşte procedura în faţa instanţei de contencios administrativ.
Chiar dacă, conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, municipiile sunt "persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu", revizuenta a subliniat că acestea nu sunt şi autorităţi publice în sensul Constituţiei şi al Legii contenciosului administrativ, întrucât art. 121-123 din legea fundamentală prevăd că autorităţile administraţiei publice locale sunt consiliile locale şi primarii aleşi, consiliile judeţene şi prefecţii.
De asemenea, chiar dacă art. 109 alin. (1) din Codul administrativ prevede că reprezentarea în justiţie a unităţilor administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către preşedintele consiliului judeţean, în opinia revizuentei, textul legal nu se referă la calitatea procesuală pasivă a autorităţii deliberative, astfel încât dreptul de a reprezenta în justiţie o unitate administrativ-teritorială nu trebuie confundat cu calitatea procesuală pasivă pe care o are emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere, după cum s-a decis în mod constant în jurisprudenţă.
Tocmai pentru aceste motive, în jurisprudenţă recentă a Tribunalului Bucureşti, într-o cauză în care fusese solicitată anularea P.U.Z. Coordonator al Sectorului 2, adoptat prin H.C.G.M.B. nr. 339/2020, instanţa a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti prin Primar şi Primarul General al Municipiului Bucureşti ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, cu motivarea că "cei doi pârâţi nu au calitatea de emitenţi ai actului contestat, iar în situaţia H.C.G.MB. nr. 339/2020 autorităţile publice trebuie să ţină cont de soluţia instanţei, indiferent dacă au sau nu calitatea de pârâţi în prezentul dosar". Soluţia a rămas definitivă prin nerecurare.
Prin urmare, revizuenta a apreciat că instanţa de fond a statuat în mod legal că Municipiul şi Primarul nu au calitate procesuală pasivă în cauză, faţă de lipsa calităţii de emitenţi ai actului administrativ contestat, astfel încât a apreciat că, în fapt, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat o soluţie nelegală admiţând recursul, impunându-se admiterea cererii de revizuire.
IV. Apărările formulate în cauză
Intimata S.C. C. S.R.L. a formulat întâmpinare şi concluzii scrise prin care a arătat că achiesează la cererea de revizuire formulată în cauză.
Intimaţii Municipiul Bucureşti prin Primar General şi Primarul General al Municipiului Bucureşti au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire arătând că motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se referă la contradictorialitatea unor hotărâri pronunţate în procedura contencioasă, nu la hotărâri obligatorii pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Intimatul Consiliul General al Municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire.
V. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire
Examinând cererea de revizuire prin prisma dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora, în cadrul acestei căi de atac, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
De asemenea, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".
Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate rezultă că, pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac a revizuirii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei (având în vedere prevederile art. 509 alin. (2) din C. proc. civ.); hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci să existe identitate de părţi, de cauză şi de obiect (elementele caracteristice lucrului judecat, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ.); hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, ori dacă a fost invocată să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
Aşadar, existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, este condiţia fundamentală, întrucât finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorităţii lucrului judecat.
În cauza de faţă, revizuenta A. S.A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1128 din 4 decembrie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, motivat de faptul că aceasta nesocoteşte autoritatea de lucru judecat a jurisprudenţei obligatorii pronunţate de instanţa supremă, respectiv a deciziei nr. 12/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a statuat că unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Cu referire la aceste aspecte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată că între excepţia autorităţii de lucru judecat şi puterea de lucru judecat există o distincţie clară. Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, iar puterea, prezumţia de lucru judecat, impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.
Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocate de revizuentă, conferă părţilor dreptul de a uza de calea extraordinară de atac a revizuirii doar în situaţia în care există hotărâri definitive potrivnice (pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare distincte, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate), date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri şi care fac imposibilă punerea în executare concomitentă, premisă ce nu se verifică în speţa de faţă întrucât decizia nr. 12/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept este o hotărâre pronunţată într-un mecanism de unificare a practicii judiciare şi nu o hotărâre pronunţată între părţi.
Prin urmare, nu pot fi reţinute argumentele revizuentei care propune lărgirea înţelesului sintagmei "hotărâri potrivnice" din cuprinsul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi care consideră, în mod eronat, că efectul pozitiv al unei hotărâri nu se referă numai la o hotărâre pronunţată într-un caz individual, ci poate viza şi Decizia nr. 12/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că nu este incidentă ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. pentru anularea hotărârii care face obiectul revizuirii, nefiind îndeplinită condiţia existenţei triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză cerută de lege ca o condiţie obligatorie pentru admisibilitatea cererii de revizuire.
VI. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 513 din C. proc. civ., raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată A. S.A., ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de A. S.A. împotriva Deciziei nr. 1128 din 4 decembrie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 Judecători; recursul se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.