Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 5 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A. prin reprezentant convenţional B., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 319D din 4 decembrie 2024, solicitând desfiinţarea acestui act şi anularea voturilor exprimate pentru C. în circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, cu consecinţa anulării proceselor-verbale conţinând rezultatul voturilor din Circumscripţia Electorală nr. 35 Suceava, printre care şi voturile obţinute de C., precum şi sesizarea Parchetului General pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă electorală şi cele prevăzute de art. 385 şi următoarele C. pen.
În motivarea contestaţiei, a învederat că a formulat cerere pentru anularea alegerilor pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege de către unii competitori electorali de a participa la scrutinul electoral privind alegerile parlamentare din anul 2024, în raport de faptul că prevederile Legii nr. 208/2015 nu asigură un cadru electoral care să respecte principiile constituţionale referitoare la caracterul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, având în vedere şi atribuţiile statuate la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.
Mai afirmă contestatoarea că A. se încadrează în dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, a participat la nivel naţional la alegerile parlamentare care include şi Circumscripţia Electorală Judeţeană Nr. 35 Suceava, nu a fost implicaţă în producerea fraudei electorale, astfel că cererea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate.
Deşi cererea introductivă înregistrată la Biroul Electoral Central, arată contestatorul, a fost temeinic motivată, obiectul şi limitele acestei cereri fiind arătate pe larg în cuprins, cu indicarea dovezilor pe care se întemeiază, Biroul Electoral Central a ignorat aspectele de nelegalitate învederate, procedând la pronunţarea unei decizii nelegale care încalcă, pe de-o parte ordinea publică şi pe de altă parte, nu numai obligaţiile statuate de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 208/2015, dar şi garanţiile constituţionale prevăzute la art. 1 alin. (3) din Constituţia României republicată, precum şi art. 3B raportat la art. 8C din Tratatul de la Lisabona
Totodată, mai arată contestatoarea, o altă critică o reprezintă neprezentarea dovezilor de reprezentant al societăţii de avocaţi pentru A., irelevantă însă în contextul identităţii de drepturi pe care le are atât societatea de avocatură, cât şi A., cu privire la dreptul de a alege şi de a fi ales, raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., coroborat cu art. 16 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România la data de 31.10.1974 şi publicat în "Buletinul Oficial al României", partea l, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
Subliniază contestatorul că C. este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale macedonene, apărută după recensământul din anul în 2002, care reprezintă 1.089 cetăţeni români care s-au declarat de etnie macedoneană, majoritatea acestora provenind in Judeţul Dolj, numărul crescând la fiecare ciclu de recensământ în mod nejustificat, această organizaţie fiind una dintre cele trei organizaţii care au generat fenomenul ethno business prezent la nivelul Camerei Deputaţilor.
În acest mod, precizează A., un segment de populaţie care nu făcea parte din structura etnică a României, a beneficiat, pe lângă dreptul de reprezentare în Parlamentul României, şi de finanţare de la bugetul de stat al organizaţiei în reprezentarea minorităţii etnice respective.
Se mai arată în cerere că C. a primit prin bugetul Secretariatului General al Guvernului în anul 2024 suma de 6.556.550 RON, fiind înregistrată cu acelaşi nume, dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (nr. 2709/A/2003 şi nr. 270/PJ/2002), astfel încât nu e clar care anume dintre cele două persoane juridice cu aceeaşi denumire a primit finanţare şi a participat la scrutinul electoral obţinând un număr de 13.801 voturi la nivel naţional, reprezentând 0,15% din numărul total de voturi exprimate de către cetăţenii cu drept de vot atât din ţară cât şi din străinătate, iar la nivelul Circumscripţiei Electorale Judeţene Nr. 35 Suceava au obţinut un număr de 500 de voturi
Prin urmare, conchide contestatorul, acest rezultat nu reflectă realitatea, întrucât în judeţul Suceava nu sunt înregistrate persoane aparţinând minorităţii naţionale macedonene, astfel că se impune verificarea amănunţită a buletinelor de vot conţinând exprimarea votului pentru acest competitor electoral de către 500 de alegători, sens în care solicită invalidarea proceselor-verbale conţinând rezultatul votului pentru C. şi sesizarea Parchetului General pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă electorală şi cele prevăzute de art. 385 şi următoarele C. pen.
De asemenea, se mai susţine în cerere, cu referire la constituirea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană cu "reprezentantul" D., potrivit Adresei Nr. 3b-19/85/10.06.2022 a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, a fost dizolvat "cu unanimitatea voturilor celor prezenti" prin excluderea din cadrul acestui organism parlamentar al reprezentantului A.. printre care şi votul deputatului organizaţiei C..
În aceste condiţii, trebuiau organizate la nivel naţional alegeri parlamentare pentru acea minoritate naţională în completarea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale care se constituie după alegerile parlamentare şi prin efectul legii, potrivit art. 13 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, în caz contrar, Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale fiind dizolvat, neputând să mai acţioneze "în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia" în perioada electorală.
Învederează contestatorul că Biroul Electoral Central nu s-a pronunţat sub aspectul încălcării principiilor aplicării în timp a legilor (atât civile cât şi penale), întrucât Camera Deputaţilor şi Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale se formează în urma alegerilor parlamentare.
Consecinţa, susţine contestatorul, este imposibilitatea legală de a desemna într-un organism electoral, un reprezentant al unui for pentru care se organizează acelaşi scrutin electoral, drept urmare, această modalitate de compunere a Biroului Electoral Central potrivit Legii nr. 208/2015 este nelegală şi neconstituţională, normele juridice succedându-se în timp, nefiind imuabile.
În final, se menţionează în cerere, Biroul Electoral Central a considerat nerelevante faptele descrise care au condus la încălcarea drepturilor unui întreg grup etnic şi adoptarea de către alţi deputaţi a deciziilor referitoare la acesta, ceea ce nu poate fi primit, drepturile câştigate fiind individuale şi inalienabile.
Pentru argumentele expuse, solicită anularea Deciziei nr. 319/04.12.2024 a Biroului Electoral Central, renumărarea voturilor şi după caz, invalidarea acestora cu consecinţa anulării proceselor-verbale conţinând rezultatul voturilor din Circumscripţia Electorală Nr. 35 Suceava printre care şi voturile obţinute de C. şi sesizarea Parchetului General pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă electorală şi cele prevăzute de art. 385 şi următoarele C. pen.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare faţă de contestaţia formulată de A.
3. Alte aspecte procesuale
Intimatul Biroul Electoral Central a depus Decizia nr. 319D din 4 decembrie 2024 .
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 319D/04.12.2024, Biroul Electoral Central a respins cererea privind renumărarea buletinelor de vot în Circumscripţia Electorală Judeţeană Nr. 35 Suceava pentru C. şi anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 formulată de A..
În motivarea deciziei se arată că, potrivit dispoziţiilor coroborate ale art. 12 alin. (3) şi art. 12 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 208/2015, numai competitorii electorali expres şi limitativ menţionaţi de legiuitor au calitatea de a solicita anularea alegerilor, astfel încât aceste cereri nu pot fi formulate de persoane care nu au participat în calitate de competitori la scrutinul pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024. Or, în cauză nu a fost îndeplinită conditia referitoare la calitatea celui care formulează cererea, contestatoarea nedepunând acte doveditoare din care să reiasă că acţionează în numele A..
Totodată, condiţiile prevăzute de legiuitor pentru a se dispune anularea alegerilor trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel încât neîntrunirea uneia sau a alteia dintre aceste condiţii împiedică soluţionarea favorabilă a cererii formulate pe temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, atât frauda electorală invocată, cât şi efectul prevăzut de lege, constând în anularea alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală, trebuie să rezulte indubitabil din probele depuse odată cu cererea de anulare a alegerilor, condiţie neîndeplinită de contestatoare care avea sarcina de a dovedi săvârşirea unor fapte de încălcare a legii care au avut loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care au ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral, astfel încât să poată fi considerate fraude electorale în sensul definit de cadrul normativ incident.
În plus, Biroul Electoral Central constată că nici celelalte critici aduse de petent referitoare la modul de constituire şi componenţa Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană cu reprezentantul D. care, astfel cum reiese din conţinutul adresei nr. 3b19/85/10.06.2022 a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, a fost dizolvat "cu unanimitatea voturilor celor prezenţi" prin excluderea din cadrul acestui organism parlamentar al reprezentantului A., printre care şi votul deputatului organizaţiei C., nu pot fi reţinute ca fiind relevante pentru soluţionarea cererii de renumărare a buletinelor de vot în Circumscripţia Electorală Judeţeană nr. 35 Suceava pentru C. şi anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024.
Analizând contestaţia formulată, prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept indicat, precum şi din perspectiva obiectului şi a normelor legale incidente, Înalta Curte constată că cererea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia (...)".
În temeiul art. 12 alin. (1) din acelaşi act normativ, Biroul Electoral Central "anulează alegerile dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală", această sintagmă fiind definită la alin. (4) ca fiind "orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral."
În contextul legislativ incident, motivarea unei contestaţii formulate în acest sens nu se poate rezuma la simple afirmaţii sau raţionamente, neînsoţite de vreo probă concludentă, pertinentă şi utilă cauzei, or susţinerile contestatoarei nu sunt apte să conducă la concluzia că s-ar impune anularea alegerilor în Circumscripţia Electorală Judeţeană Nr. 35 Suceava.
În sensul legii, chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înţelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.
Or, în speţă, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinţei alegătorilor şi, cu atât mai mult, nici crearea de avantaje altui competitor.
Nu s-a demonstrat că voturile pentru C. ar fi fost obţinute prin exercitarea nelegală a dreptului de vot al alegătorilor, iar prin aceată faptă competitorul electoral ar fi primit mandate în plus. De asemenea, în raport de caracterul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, nu există interdicţia prevăzută de lege ca un alegător care nu ar aparţine unei minorităţi naţionale să nu poată vota o organizaţie a respectivei minorităţi, exercitarea dreptului de vot în aceste condiţii neputând fi asimilată unei fraude electorale.
Pe baza realităţii motivelor de fraudă electorală se dispune anularea alegerilor, dispoziţiile legale neputând să fie interpretate în sensul solicitat de contestator.
În aceeaşi notă se înscriu şi argumentele privind excluderea reprezentantului A. din Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, care, în opinia contestatoarei, ar conduce la obligativitatea organizării la nivel naţional a alegerilor parlamentare pentru acea comunitate naţională în completarea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale care se constituie după alegerile parlamentare şi prin efectul legii (art. 13 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată), iar în caz contrar, Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a fost dizolvat, neputând să mai acţioneze în "numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia" în perioada electorală.
Din această perspectivă, aspectele învederate şi utilizate în motivarea cererii de anulare a alegerilor sunt nefondate şi nu pot fi reţinute ca fiind relevante în susţinerea şi dovedirea obiectului cererii de anulare.
Înalta Curte constată că, referitor la capătul de cerere întemeiat pe dispoziţiile art. 12 lit. i) din Legea nr. 208/2015, contestatoarea nu a făcut dovada că ar fi fost comise erori sau neconcordanţe înregistrate cu privire la voturile exprimate şi la datele înregistrate în procesele-verbale, iar în ceea ce priveşte solicitarea efectuată potrivit prevederilor art. 12 lit. h) din Legea nr. 208/2015, referitoare la frauda electorală, contestatoarea nu a precizat modalitatea concretă a fraudei electorale care, potrivit reglementării aplicabile, reprezintă o faptă incriminată de lege.
Totodată, Înalta Curte reţine, cu privire la solicitarea de anulare a alegerilor, raportată la dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. i) şi h), alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 208/2015, că aceasta este neîntemeiată, petentul, neavând calitatea prevăzută de lege, iar argumentele nu sunt probate în mod corespunzător pentru a avea ca finalitate anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 pentru fraudă electorală în Circumscripţia Electorală Judeţeană nr. 35 Suceava.
2. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 319D din 4 decembrie 2024, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. prin reprezentant convenţional B.. împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 319D din 4 decembrie 2024, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.