Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2024
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 07.05.2024, reclamantul A.. a solicitat anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 974 din 30 mai 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, ca neîntemeiată; a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
3. Recursul exercitat de reclamant
Împotriva sentinţei civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A.. a declarat recurs, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
4. Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare
Prin Decizia nr. 3352 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2024, s-a respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva sentinţei civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
5. Contestaţia în anulare formulată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 3352 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2024, recurenta A.. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
În contextul expunerii situaţiei de fapt, recurenta a susţinut că potrivit O.U.G. Nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, aceste alegeri au fost comasate, rezultând un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act normativ care are putere inferioară faţă de Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi faţă de Legea 33/2007 prevind alegerea membrilor din România a Parlamentului European, acte normative care menţionează că Biroul Electoral Central este compus din 19 membri respectiv 15 membri, fapt ce instituie un caracter dinamic al membrilor Biroului Electoral Central, cu efectul imposibilităţii stabilirii de atribuţii clare şi previzibile pentru fiecare dintre aceşti membri.
Acest aspect a fost ridicat ca şi excepţie în faţa instanţei de recurs, care, în partea hotărârii judecătoreşti privind considerentele instanţei de recurs, în mod greşit a menţionat că excepţiile invocate nu ar conţine argumentele pe care se bazează.
Cu privire la aspectele ce ţin de situaţia în care se regăseşte Grupul Parlamentar al B., de asemenea, acestea nu au fost luate în considerare. Astfel, acest grup parlamentar nu este un partid politic, iar prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanţilor acestuia, potrivit adresei nr. 3b-19/31/11.03.2024 eliberată de Grupul Parlamentar al B. şi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/14.03.2024, se introduce în procesul de organizare a alegerilor şi respectiv procesul electoral în ansamblul său, Camera Deputaţilor. În atare condiţii, sunt încălcate prevederile art. 12 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene "partidele politice la nivelul Uniunii Europene contribuie la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor Uniunii" viciindu-se astfel un întreg ciclu electoral, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, începând cu data de 11.03.2024 când a fost constituit Biroul Electoral Central, lucrările Camerei Deputaţilor nu se mai desfăşoară în condiţii de legalitate, fiind încălcat principiul subsidiarităţii potrivit art. 3b din Tratatul de la Lisabona ratificat de România în anul 2007, potrivit căruia "parlamentele naţionale asigură respectarea principiului subsidiarităţii, în conformitate cu procedura prevăzută în respectivul protocol", ceea ce conduce în mod direct la încălcarea principiului securităţii juridice a actelor normative ce emană de la Parlament, în tot acest interval de timp, dar şi al principiului democraţiei reprezentative aşa cum este prevăzut la art. 8A din Tratatul de la Lisabona.
Pentru aceste considerente, a solicitat suspendarea executării Procesului-verbal al Biroului Electoral Central nr. 1049C/BEC/29.04.2024, iar, pe fond, admiterea contestaţiei în anulare aşa cum a fost formulată si anularea Deciziei nr. 3352, respectiv soluţionarea cauzei cu efectul anulării acestui act administrativ pe motive de nelegalitate şi netemeinicie, în continuare reiterând aspectele prezentate prin cererea de recurs.
6. Apărările formulate în cadrul contestaţiei în anulare
În stadiul procesual al contestaţiei în anulare nu s-a formulat întâmpinare.
7. Procedura de soluţionare a contestaţiei în anulare
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a contestaţiei în anulare şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de 503-508 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 şi art. 201 alin. (1), (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 5 decembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie asupra contestaţiei în anulare
Examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea contestaţiei în anulare în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.
Astfel, Înalta Curte aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces."
Având ca reper dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acţiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform dispoziţiilor art. 33 din acelaşi cod.
Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
În aceste condiţii, se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-şi la acea dată efectele.
Din perspectiva impactului pe care o soluţie a instanţei le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susţinerii contestaţiei în anulare nu mai subzistă.
Sancţiunea lipsei interesului este în cauza de faţă aceea a respingerii contestaţiei, întrucât, nu sunt îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii.
În circumstanţele descrise mai sus, soluţionarea pe fond a căii de atac şi eventuala reformare a deciziei instanţei de recurs şi a sentinţei în sensul admiterii contestaţiei, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru contestatoare.
Cum interesul de a acţiona al contestatoarei nu mai este actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod pentru susţinerea căii de atac.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 508 C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare ca lipsită de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 3352 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2024, ca lipsită de interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.