Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, contestatorul contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 335D din data de 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, solicitând:
1) anularea Deciziei Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, denumit, în continuare, B.E.C., nr. 335D din data de 06.12.2024;
2) anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 1 decembrie 2024 pe plan naţional sau în unele circumscripţii electorale din România sau dispunerea renumărării voturilor de către B.E.C. din toate circumscripţiile electorale din România sau din unele circumscripţii electorale din România ori revizuirea proceselor-verbale prin care s-a reţinut rezultatul alegerilor în toate circumscripţiile electorale judeţene sau în unele circumscripţii electorale ori oficii electorale;
3) cercetarea modului în care s-a desfăşurat procesul electoral în circumscripţiile electorale şi depistarea fraudelor ce au influenţat atât rezultatul partidelor sau alianţelor politice care au întrunit pragul electoral, cât şi rezultatul partidelor care nu au întrunit pragul electoral;
4) invalidarea rezultatului alegerilor din data de 1 decembrie 2024, comunicate de B.E.C. chiar şi în lipsa unei decizii a B.E.C. de validare a rezultatului alegerilor, cu titlu de cerere formulată pentru preîntâmpinarea pierderii unui drept potrivit disp. art. 33, teza a II-a C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei s-a arătat, cu titlu preliminar, că interesul A.. de a promova această acţiune în justiţie este dat de faptul că partidul politic în cauză a fost competitor electoral la alegerile pentru Senatul României şi Camera Deputaţilor din 1 decembrie 2024, cu liste de candidaţi în 41 de circumscripţii electorale. Or, potrivit dispoziţiilor art. 12, alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cererea de anulare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor se poate iniţia doar de competitorii electorali care au avut liste de candidaţi în circumscripţiile electorale al cărui rezultat îl contestă. Astfel, s-a precizat că pretenţiile din prezenta contestaţie se referă la toate circumcripţiile electorale, cu excepţia circumscripţiei electorale nr. 18 Galaţi şi nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, unde A. nu a avut liste de candidaţi pe buletinele de vot.
B.E.C. a consemnat rezultatele finale, pe care urmează a le valida printr-un act administrativ, în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024 pentru Camera Deputaţilor şi în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024. Potrivit acestor procese-verbale, A. nu întruneşte pragul electoral, fapt ce dă contestatorului dreptul legal şi legitim de a contesta o masivă "pierdere" de voturi prin imposibilitatea ca A., prin notorietatea publică pe care o are şi numărul de simpatizanţi, să aibă un rezultat atât de mic.
Prin procesele-verbale precizate, B. E. C. a stabilit că A. a obţinut la alegerile pentru Senatul României la nivel naţional 48.436 de voturi, adică 0,52% din voturile valabil exprimate şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor, 40.960 de voturi, adică 0,44% din voturile valabil exprimate.
S-a apreciat că aceste rezultate nu pot fi explicate decât prin fraudă, astfel încât A. are interes în a promova această acţiune chiar şi înaintea validării rezultatului alegerilor.
De asemenea, emiterea Deciziei B.E.C. pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 nr. 335D din data de 06.12.2024 a fost făcută cu rea-credinţă, fapt ce încalcă art. 14 din C. civ.. Prin acest act administrativ, se înţelege intenţia B.E.C. de a nu cerceta nimic referitor la procesul electoral şi la corectitudinea consemnării rezultatelor.
Este adevărat că sarcina probei la contestaţia depusă de A. la B.E.C. imcumbă contestatorului, însă A. a furnizat Biroului Electoral Central date concrete prin prezentarea unor situaţii de fapt (cu nume de alegători şi secţii de votare) de natură să creeze dubii suficient de puternice încât să indice suspiciuni de fraudă cel puţin la numărarea voturilor. Astfel, din ce în ce mai mulţi simpatizanţi ai A.. au verificat aplicaţia virtuală S.T.S. şi au constatat că aceştia nu îşi regăsesc voturile în cifrele consemnate. Chiar au fost prezentate cazuri în care, în multe comune, deşi mulţi votanţi au votat pentru A.., în procesul-verbal întocmit de comisiile secţiilor de vot în cauză sunt consemnate 0 voturi.
Alte indicii în ceea ce priveşte fraudarea numărării voturilor şi consemnarea fidelă a rezultatelor sunt percheziţiile efectuate în trei comune din judeţul Bihor, la data de 05.12.2024, într-o cauză penală ce are drept obiect derularea procesului electoral. Din diversitatea de zone şi judeţe ale României în care sunt inadvertenţe între realitatea reclamată de cetăţeni şi rezultatul din procesele-verbale ale birourilor electorale de circumscripţie, se poate înţelege că în toate circumscripţiile electorale sunt fraude ori erori în numărarea şi consemnarea voturilor pentru competitorii electorali. Astfel, contestatorul nu are posibilitatea de a face cunoscut exhaustiv probabilele cazuri de fraudă, întrucât nu a avut la dispoziţie un sistem de numărătoare paralelă a voturilor exprimate de alegători.
Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, B.E.C. era obligat ca, la soluţionarea contestaţiei respinse prin Decizia B.E.C. nr. 335D din data de 06.12.2024, să efectueze verificări în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central. Astfel, la soluţionarea contestaţiei A.. din data de 2 decembrie 2024, B.E.C. era obligat să întreprindă un minim de verificări plecând de la indiciile furnizate de partid. Prin faptul că şi-a încălcat această obligaţie, B.E.C. a demonstrat rea-credinţă în soluţionarea contestaţiei şi nu a efectuat nici cea mai mică verificare a proceselor-verbale sau a numărătorii voturilor. Mai mulţi simpatizanţi ai A.. au comunicat că, deşi au votat A.., aceştia nu şi-au regăsit voturile în cifrele publicate pe site-ul ROAEP.
Anularea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României se impune în condiţiile în care opinia publică a fost masiv manipulată prin canalele de televiziune intens vizionate de milioane de români pe 1 decembrie 2024, cu atât mai mult cu cât a fost Ziua Naţională la acea dată. Din oră în oră, televiziunile au rulat repetitiv siglele principalelor partide care au şi întrunit pragul electoral. Or, conform art. 73 din Legea nr. 208/2015, cu 48 de ore înaintea votării sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie sau prezentarea de elemente de campanie electorală printre care şi siglele ori semnele electorale ale competitorilor electorali, iar potrivit art. 78 alin. (2) din aceeaşi lege, este interzisă prezentarea în ziua votării de sondaje de opinie.
Aceste elemente de manipulare a opiniei publice, prin rularea fix a semnelor electorale ale partidelor care au întrunit pragul electoral, este o mascare a exit poll-urilor, prin inducerea în opinia publică a ideii că doar partidele de pe ecran au şanse să întrunească pragul electoral sau doar că partidele de ecran există în oferta electorală. Acest lucru este notoriu şi nu necesită probaţiune, conform art. 255 alin. (2) Cod procedură civilă.
S-a mai învederat că argumentele din prezenta contestaţie se extind asupra tuturor celor patru capete de cerere şi le susţin în fapt şi în drept.
Conform art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, prin fraudă electorală, lucru reclamat şi de contestator, se înţelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselorverbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral. Astfel, inducerea în eroare a opiniei publice prin prezentarea fie şi mascată a exit poll-urilor pe timpul zilei de vot constituie contravenţie, conform art. 98 lit. t) din Legea nr. 208/2015, prin continuarea propagandei electorale şi nesocotirea dispoziţiilor Legii nr. 504/2002. Pe de o parte, consemnarea eronată a numărului de voturi este o faptă ilicită din sfera legii penale. Pe de altă parte, există probe cu privire la continuarea campaniei electorale după data de sâmbătă, 30 noiembrie 2024, ora 07:00 de către mai mulţi competitori electorali, precum B. şi C.., după cum rezultă din actul emis de B.E.C. nr. 1076C/BEC/SCD/2024 din data de 01.12.2024.
A susţinut contestatorul că amploarea relativ crescută, repetată şi frecvenţa abaterilor electorale referitoare la numărarea voturilor şi la derularea procesului electoral fără influenţarea opiniei publice de televiziuni şi reţele electonice de socializare este suficient de puternică încât să influenţeze rezultatul partidului şi întrunirea pragului electoral de A., iar probele propuse de acesta produc dubii suficient de puternice şi de întemeiate pentru a concluziona că rezultatele anunţate de B.E.C. nu sunt reale.
În acceaşi zi în care B. E. C. a emis decizia nr. 335D, 06.12.2024, Curtea Constituţională a României a anulat turul I al alegerilor prezidenţiale din data de 24.11.2024, pe motiv că procesul electoral ar fi fost influenţat de lipsa de transparenţă a cheltuielilor de campanie a unui candidat şi pe motivul unor pretinse atacuri cibernetice pe platforma electronică D., unde un candidat s-a putut face notoriu pentru milioane de români printr-o reţea de promotori online în detrimentul altor candidaţi, aşa cum judecătorii CCR au aflat din mai multe note de informare emise de Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care au fost înregistrate la Administraţia prezidenţială sub nr. x/4.12.2024, nr. y/4.12.2024 şi nr. DSN1/1740/4.12.2024, nr. DSN1/1743/4.12.2024, nr. DSN1/1701/2.12.2024.
Prin Hotărârea CCR nr. 32 din data de 06.12.2024, pct. 11, alegerile prezidenţiale din 24.11.2024 au fost anulate pentru pretinsele motive "privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online". Or, viciile de derulare a campaniei electorale notorii în cazul alegerilor pentru Preşedintele României din 24.11.2024 se întânesc şi cazul alegerilor pentru Senatul României şi Camera Deputaţilor din data de 01.12.2024, în interesul E., potrivit Notei emise de Serviciul Român de Informaţii, anexă la actul nr. 791184 din 04.12.2024, înregistrată la Secretariatul C.S.A.T. cu nr. DSN1/1743 din data de 04.12.2024.
Potrivit Notei emise de S.R.I., alte concluzii ale analizei prezentate au fost: - nu foloseşte ferme de boţi pe platformă, ci operează mai discret din afara, ca să nu încalce politicile de utilizare a platformei; - cei implicaţi în campania de promovare a lui F. dovedesc o cunoaştere foarte bună a politicilor de securitate ale D., având şi know-how-ul necesar pentru eludarea acestora; - în spate este o firmă foarte bună de digital marketing; - diseminarea mesajelor în cadrul platformei D. s-a realizat in roiuri (swarming). Ca urmare a unei campanii electorale pe tiparul lui F., cu eludarea legislaţiei electorale şi prin inducere în eroare a opiniei publice, E. nu numai că a întrunit pragul electoral, ba a şi obţinut aproximativ 6,30%, deşi era un partid lipsit de cea mai mică notorietate, cu atât mai mult cu cât nici preşedintele partidului, deputat G., nu era deloc notorie.
În acest fel, alegerile pentru Senatul României şi Camera Deputaţilor din data de 01.12.2024 pot fi anulate din aceleaşi motive din care au fost anulate şi alegerile prezidenţiale din data de 24.11.2024 prin Hotărârea C. civ. R. nr. 32 din data de 06.12.2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1231 din data de 06.12.2024.
Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Analizând contestaţia prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
În fapt, Biroul Electoral Central a fost învestit cu soluţionarea contestaţiei A., înaintată iniţial la data de 04.12.2024 către Oficiul Electoral al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, ca urmare a declinării de cpătre acesta a competenţei de soluţionare, în favoarea Biroului Electoral Central.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, obiectul contestaţiei electorale a fost reprezentat de "contestarea deciziei de validare a alegerilor parlamentare 2024, pe motiv de fraudare a inteţiei de vot", precum şi de contestarea legalităţii proceselor-verbale de numărare a voturilor şi de alocare a mandatelor.
Cu ocazia analizei contestaţiei, intimatul BEC a observat că nu există o decizie de validare a alegerilor parlamentare care să poată fi anulată, motiv pentru care în lipsa unui astfel de act, cererea în anulare este prematură.
În continuare, în analiza cererii în anularea alegerilor pe motiv de fraudă, s-a reţinut incidenţa prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, precum şi faptul că, în dovedirea fraudării procesului electoral, sarcina probei revine contestatorului. Or, în condiţiile în care acesta nu a depus probe în susţinerea aspectelor semnalate, nu se poate pretinde birourilor electorale să întreprindă demersuri în scopul obţinerii acestor dovezi.
În ceea ce priveşte solicitarea de renumărare a voturilor, s-a reţinut de asemenea că cererea nu este însoţită de dovezi, iar eventualele diferenţe între voturile consemnate pentru A. la Senatul României şi Camera Deputaţilor în anumite secţii de votare nu reprezintă un indicator al fraudei electorale, ci cel mult unul al pluralismului opţiunilor politice exprimate de alegători.
În drept, Înalta Curte va avea în vedere dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. h), i) şi l) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora: " (1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale: (…) h) anulează alegerile dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală; i) poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-o circumscripţie electorală în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale; (…) l)stabileşte, la nivel naţional, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripţie electorală fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în condiţiile prezentei legi;"
Totodată, potrivit art. 12 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ: " (2)În cazul în care, pentru soluţionarea unei contestaţii, sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării.(...)"
În cauză, contestatorul A. a investit instanţa cu cerere în anularea deciziei BEC nr. 335D/06.12.2024, prin care după cum s-a arătat anterior, au fost soluţionate: contestaţie împotriva deciziei de validare a alegerilor; cerere de anulare a alegerilor şi, în subsidiar, o cerere de renumărare a voturilor valabil exprimate.
Cu prioritate, constată însă Înalta Curte că acelaşi contestator, A., a investit anterior instanţa cu acţiune în anularea Deciziei BEC nr. 325/04.12.2024, prin care Biroul Electoral Central a analizat şi a respins ca premature, contestaţiile electorale împotriva "deciziei de validare a rezultatelor alegerilor parlamentare 2024" si completarea la aleasta îndreptată împotriva "deciziei de validare a rezultateror alegerilor parlamentare 2024" din fiecare circumscriptie electorală, a respins ca nefondată cererea A. de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă, şi a respins ca nefondată cererea de renumărare a voturilor valabil exprimate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din toate circumscriptiile electorale, cu exceptia circumscripţiei pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi a circumscripţiei electorale a judeţului Galaţi.
Decizia BEC nr. 325/04.12.2014, de respingere a contestaţiilor A., s-a întemeiat pe următoarele: a/lipsa unei decizii de validare a alegerilor, care să poată fi anulată; b/lipsa probelor care să ateste susţinerile contestatorului privind fraudarea alegerilor, solicitarea acestuia de efectuare de demersuri suplimentare pentru suplnirea materialului probator fiind respinsă prin raportare la art. 12 din legea nr. 208/2015; c/lipsa probelor şi lipsa de relevanţă a probatoriului înaintat de A., care să ateste fraudele invocate de acesta, în scopul renumărării voturilor valabil exprimate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Contestaţia împotriva Deciziei BEC nr. 325/04.12.2024 a făcut obiect al dosarului ÎCCJ nr. x/2024, în care a fost pronunţată la 06.12.2024 Decizia ICCJ nr. 5817/06.12.2025, prin care s-a respins contestaţia, ca nefondată.
Având în vedere existenţa dosarului nr. x/2024, format între aceleaşi părţi, în care s-a pronunţat deja o decizie definitivă prin care a au fost analizate cererile contestatorului A. de anulare a deciziei de validare a alegerilor, de anulare a alegerilor parlamentare 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor pentru motive de fraudă electorală, precum şi cererea de renumărare a voturilor, pentru motiv de fraudă, Înalta Curtea va reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, potrivit cărora: " (1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."
Totodată, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ.:" (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă."
În cauză, la termenul de judecată din 08.12.2024 instanţa a pus în discuţia părţilor, din oficiu, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, în raport de dezlegarea, cu caracter definitiv, între aceleaşi părţi, a aspectelor privitoare la: prematuritatea cererii în anularea deciziei de validare a alegerilor; cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, respectiv cererea de renumărare a voturilor exprimate de alegători pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca efect al existenţei unor indicii de fraudă.
Procedând la analiza autorităţii de lucru judecat, sub aspectul efectului pozitiv al acesteia, prin raportare la aspectele dezlegate de ÎCCJ prin Decizia nr. 5817/06.12.2024, urmează a se constata că aceasta se impune în prezentul dosar şi împiedică o nouă analiză a cererilor ce au făcut obiect al Deciziei BEC nr. 325/04.12.2024, a cărei legalitate a fost deja stabilită prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată.
Astfel, în ceea ce priveşte chestiunea prematurităţii cererii de anulare a deciziei BEC de validare a alegerilor, Înalta Curte va observa că situaţia de fapt este identică în prezentul dosar cu cea din dosarul nr. x/2024, la data pronunţării ambelor decizii BEC atacate (cea din dosarul de faţă şi cea din dosarul nr. x/2024) neputând fi identificată o decizie a BEC de validare a alegerilor parlamentare, care să poată fi anulată. Or, în condiţiile în care la data învestirii BEC cu contestaţiile A. o astfel de decizie nu fusese emisă, în ambele situaţii în mod corect s-a reţinut că nu există un drept actual al contestatorului, de a solicita cenzurarea legalităţii unui astfel de act.
Mai apoi, în ceea ce priveşte cererea de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă, în ambele dosare au fost invocate următoarele aspecte în legătură cu procesul electoral: a/raportarea la procesele-verbale prin care s-a stabilit că partidul nu atinge pragul electoral şi că astfel de rezultate nu ar putea fi explicate decât prin fraudă, datorită notorităţii candidaţilor, ceea ce ar atrage incidenţa unei prezumţii de fraudă; b/faptul că emiterea deciziei BEC este rezultatul relei credinţe a intimatului, care nu a înţeles să procedeze la verificări proprii suplimentare; c/faptul că au fost furnizate date concrete de natură a crea dubii suficient de puternice încât să creeze suspiciuni de fraudă, prin raportare la situaţia doamnei H., din satul Piscu Mare, a domnului I. din comuna Crângu jud. Teleorman, a doamnei J. din comuna Buciumeni, jud. Sălaj, astfel că alte probe nu ar mai fi fost necesare din partea contestatorului; d/faptul că din verificările aplicatiei STS a rezultat că voturile simpatizanţilor A. nu au fost regăsite; e/faptul că au fost efectuate percheziţii în trei comune din jud. Bihor, într-o cauză penală având ca obiect derularea procesului electoral; f/relevanţa depoziţiilor simpatizanţilor A. asupra existenţei fraudei; g/încălcarea de către BEC a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prin aceea că a refuzat verificări suplimentare; h/lipsa unor voturi de pe site-ul prezenţa.roaep.ro; i/faptul că opinia publică a fost manipulată prin intermediul posturilor de televiziune; j/faptul că a continuat nepermis campania electorală după data de 30.11.2024, ora 7:00; k/faptul că partidul A. a fost cotat de sociologul K. cu procente de 5,5% şi 6%, nefiind justificat rezultatul mic al alegerilor.
Toate aceste chestiuni au făcut obiectul dezbaterilor în dosarul în x/2024, fiind dezlegate prin decizie definitivă, astfel că în aplicarea dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, şi art. 431 alin. (2) C. proc. civ., ele nu mai pot fi analizate, din nou, între aceleaşi părţi, cu ocazia verificării legalităţii unei alte decizii a BEC, opunându-se puterea de lucru judecat a deciziei anterioare.
Pe cale de consecinţă, toate criticile anterior menţionate invocate de contestatorul A. vor fi respinse, ca efect al aplicării efectului pozitiv al lucrului judecat, prin raportare la Decizia ÎCCJ nr. 5817/06.12.2024, prin care s-a constatat deja caracterul lor neîntemeiat.
Va observa Înalta Curte că singurul element de noutate în prezentul litigiu, care nu a făcut obiectul analizei instanţei în dosarul nr. x/2024, este reprezentat de publicarea Deciziei CCR nr. 32/06.12.2024 prin care a fost anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în temeiul H.G. nr. 756/2024 şi H.G. nr. 1061/2024. În opinia contestatorului, emiterea acestei decizii a CCR, precum şi a Notei emise de SRI nr. 791184 din 04.12.2024 reprezintă argumente suplimentare pentru anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Cu privire la aceste argumente noi de anulare a alegerilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat tardivitatea, prin raportare la expirarea termenului de formulare de motive noi în susţinerea cererii de anulare a alegerilor.
Procedând la verificarea apărărilor formulate de Ministerul Public, Înalta Curte va observa că potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, anterior citate, cererea de anulare a alegerilor se poate formula "în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii".
În speţă, va reţine Înalta Curte că, potrivit calendarului electoral aprobat prin H.G. nr. 1034/2024, cererile în anularea alegerilor pot fi formulate: " În cel mult 48 de ore de la încheierea votării, cel mai târziu la data de: 3 decembrie 2024, ora 24:00", iar cererea în anularea alegerilor pentru fraudă electorală a fost înaintată de Oficiul Electoral al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, către BEC, la data de 04.12.2024, neexistând însă date relevante cu privire la momentul înregistrării efective a contestaţiei la Oficiul Electoral. Totodată, se observă că prin Decizia BEC nr. 335D/06.12.2024, contestată în prezentul litigiu, intimatul nu a respins cererea de anulare a alegerilor ca tardivă, ci ca nefondată.
Pe cale de consecinţă, există suficiente indicii în cauză ce conduc la aplicarea prezumţiei formulării a cererii de anulare a alegerilor parlamentare pentru fraudă electorală, în interiorul termenului reglementat de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, respectiv de H.G. nr. 1034/2024.
În ceea ce priveşte invocarea direct în instanţă, în susţinerea cererii de anulare a alegerilor, a Deciziei CCR nr. 32/2024 şi a Notei emise de SRI din 14.12.2024, Înalta Curte va observa că, în realitate, nu este vorba despre modificarea cauzei juridice a cererii, ori despre invocarea de motive noi de nelegalitate cu depăşirea termenului reglementat de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, ci despre propunerea unor argumente suplimentare/a unor dovezi noi, în susţinerea aceleiaşi cereri de anulare şi a aceluiaşi motiv iniţial invocat, anume frauda electorală.
În concluzie, nu se va putea reţine tardivitatea invocării Deciziei CCR şi a Notei x din 04.12.2024 drept argumente suplimentare în susţinerea fraudei electorale, acestea putând fi analizate de instanţa de judecată, în respectarea dreptului contestatorului de acces la instanţă şi a posibilităţii instanţei de judecată de a cerceta toate împrejurările relevante, în legătură cu criticile privind fraudarea alegerilor parlamentare.
Procedând aşadar la verificarea acestor critici, din perspectiva argumentelor noi invocate de contestator, Înalta Curte va constata însă caracterul lor nefondat.
Astfel, în ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale nr. 32/06.12.2024, ataşată la dosar, Înalta Curte va reţine că aceasta a vizat exclusiv legalitatea procedurilor pentru alegerea Preşedintelui României. Toate documentele analizate de Curtea Constituţională au fost valorificate de aceasta în scopul stabilirii legalităţii acestei proceduri, iar nu a procedurilor privind alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Decizia menţionată arată explicit că, în urma verificării informaţiilor/documentelor ce i-au fost puse la dispoziţie: "Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiplele neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale" (paragr. 5). Totodată s-a reţinut că aspectele imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României sunt în legătură cu manipularea votului, distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, precum şi că a fost încălcat, în legătură cu aceeaşi procedură electorală, caracterul liber exprimat al votului, prin aceea că un candidat a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu încălcarea legislaţiei. Totodată, declaraţiile depuse la AEP "de unul dintre candidaţi" referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind "0" RON, sunt în contradicţie cu datele prezentate în Notele de informare ale MAI şi ale SRI.
Se constată că nicăieri în conţinutul Deciziei CCR nr. 32/2024 nu este analizată procedura privind alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Pe cale de consecinţă, pronunţarea şi publicarea Deciziei CCR nr. 32/2024, care priveşte exclusiv procedura privind alegerea Preşedintelui României, nu este de natură a reprezenta argument valid pentru constatarea fraudei în legătură cu procedura privind alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
În ceea ce priveşte Nota x din 04.12.2024, invocată de contestator drept indiciu relevant cu privire la fraudarea elegerilor parlamentare, Înalta Curte va observa că acest document prezintă rezultatul verificărilor efectuate cu privire la atacuri cibernetice din perioada derulării procedurii de alegere a Preşedintelui României, analizând motoivul creşterii masive, în ritm accelerat, a popularităţii candidatului F., fiind analizate acţiuni în legătură cu campania de promovare în online a acestui candidat. Or, ceea ce prezintă relevanţă în prezentul litigiu este respectarea legilor electorale în dreularea procedurii alegerilor parlamentare, iar nu a celor în legătură cu alegerile prezidenţiale.
Singurul paragraf din cuprinsul Notei SRI, care ar putea fi relevant în prezentul litigiu, este cel final, în care se arată că "în ultimele zile, D. a mai identificat o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru susţinerea E., partid suveranist, înfiinţat în anul 2023, care îl susţine pe F.". Cu toate acestea, Înalta Curte va reţine că aceste constatări nu sunt suficiente pentru a se constata că procedura alegerilor parlamentare ar fi fost fraudată, dat fiind că Nota SRI face referire la constatarea unei "promovări masive" pentru un anumit partid politic, fără însă ca această constatare să fie în legătură cu aspectele din cuprinsul actului referitoare la faptul că activitatea conturilor ar fi fost coordonată de un actor statal, ori că ar fi fost rezultatul unei încălcări a legislaţiei electorale.
Aşadar, va concluziona Înalta Curte că aspectele referitoare la existenţa unei promovări masive a unui partid parlamentar, pe reţelele de socializare, nu constituie dovadă suficientă pentru a se concluziona în sensul fraudării procedurii pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputatilor, la dosar neexistând alte dovezi suplimentare, cu care aceste simple constatări ale SRI să poată fi coroborate, pentru a se ajunge la o astfel de concluzie. Or, astfel cum în mod corect a observat şi intimatul BEC în decizia atacată, în aplicarea art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 sarcina probei revine contestatorului, lipsa probelor fiind de natură a atrage respingerea contestaţiei.
În concluzie, reţinând instanţa că în cauză nu au fost administrate probe care să ateste existenţa unei fraude, de natură a justifica anularea alegerilor, iar probele/argumentele suplimentare produse de contestator nu sunt de natură a modifica această concluzie, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, Înalta Curte va respinge contestaţia, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 335D din data de 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 08 decembrie 2024.