Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată la data de 8 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A.. a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal al Biroului Electoral Central privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat nr. 2RF BEC/SCD2024 din 7 decembrie 2024.
Prin prezenta contestaţie, a invocat excepţia de nelegalitate a Procesului-verbal nr. x BEC/SCD2024 din 7 decembrie 2024 pronunţat de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului din anul 2024.
S-a invocat nulitatea procesului-verbal, prematuritatea constituirii Biroului Electoral Central şi nulitatea actelor emise de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în organizarea scrutinului privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.
De asemenea, s-a criticat modalitatea nelegală în care a fost retrasă calitatea de membru din Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a reprezentantului minorităţii naţionale italiene.
S-a arătat că prin introducerea în procesul electoral central al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale s-a încălcat principiul democraţiei reprezentative şi egalităţii în drepturi, în primul rând prin atribuţiile pe care Legea nr. 208/2015 le creează unei singure persoane, respectiv liderului grupului.
Legea nr. 208/2015, cu referire la art. 11 alin. (1) şi alin. (3), art. 13 alin. (5) şi art. 15 alin. (5), a fost adoptată cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1), art. 69 alin. (2) din Constituţia României, fiind introdus în procesul electoral Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale care nu este un partid politic, astfel fiind viciat întregul ciclu electoral prin participarea Camerei Deputaţilor în organizarea alegerilor.
Legea nr. 208/2015 încălcă, totodată, principiul securităţii juridice prin inconsecvenţa legiuitorului de la o legislatură la alta şi prin introducerea unui organism pentru care se efectuează scrutinul electoral, cu încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţia României, cu referire la echilibrul democratic al puterilor statului şi art. 62 alin. (1), cu referire la votul universal.
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia dedusă judecăţii.
2. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În esenţă, contestatoarea A.. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea Procesului-verbal nr. x BEC/SCD2024 din 7 decembrie 2024 emis de Biroul Electoral Central privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat.
Cererea contestatoarei a fost întemeiată pe prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea Autorităţii Electorale Permanente.
Potrivit acestor dispoziţii legale "Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă".
Însă, dispoziţiile alin. (2) al articolului 19 din Legea nr. 208/2015 nu pot fi scoase din contextul prevederilor întregului text de lege, fiind în legătură cu dispoziţiile alin. (1), acestea urmând a fi interpretate împreună.
Or, prevederile art. 19 alin. (1) din Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii electorale permanente se referă la contestaţiile privind modul de formare şi componenţa birourilor electorale.
În faţa instanţei supreme, contestatoarea a susţinut că Înalta Curte de Casaţie Justiţie este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (4) din C. proc. civ.
Într-adevăr, competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reglementată prin dispoziţiile art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."
Astfel, instanţa supremă nu poate fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată decât în cazurile prevăzute expres prin lege în competenţa sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., text care nu este însă incident în cauză, având în vedere că, raportat la obiectul cererii, cauza pendinte nu se circumscrie categoriei de litigii care intră în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit normelor speciale din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
În plus, deşi prin concluziile orale susţinute în faţa instanţei supreme la termenul de judecată, contestatoarea a invocat prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta cauză nu se circumscrie categoriei de contestaţii prevăzute de acest text legal, care ar intra în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având în vedere chiar precizările contestatoarei, făcute la solicitarea instanţei, în sensul că cererea de anulare a alegerilor pentru fraudarea procesului electoral face obiectul altor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Actul a cărui anulare se solicită, respectiv Procesul-verbal nr. x BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 este emis de o autoritate publică centrală, în speţă Biroul Electoral Central.
În materie electorală, birourile electorale sunt organisme cu activitate jurisdicţională care se constituie în conformitate cu legile electorale pentru fiecare scrutin în parte şi funcţionează pe perioade limitate, numai pe durata alegerilor, cu o competenţă specială, membrii acestora exercitând în realizarea atribuţiilor ce le revin o funcţie ce implică autoritatea de stat.
În speţă, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a fost constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce a avut loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplineşte atribuţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri şi măsuri pentru buna desfăşurare a procesului electoral.
Astfel, având în vedere obiectul cauzei precum şi criticile formulate de contestatoare care vizează nelegalitatea Procesului-verbal nr. x BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa instanţei de fond se determină potrivit criteriului rangului autorităţii emitente a actului contestat.
Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secţia de contencios administrativ şi fiscal va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa materială de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatoarea A.. împotriva Procesului-verbal nr. x BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 pronunţate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatoarea A. prin reprezentant convenţional B.. împotriva Procesului-verbal al Biroului Electoral Central nr. 2RF BEC/SCD2024 din 7 decembrie 2024 în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
Fără cale de atac, conform art. 132 alin. (3) C. proc. civ.
Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.