Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Decizia Biroului Electoral Central
Prin Decizia nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, s-a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, înregistrată sub nr. x/07.12.2024, formulată de domnul A..
Biroul Electoral Central a reţinut că în raport cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, calitatea de a formula o cerere de anulare a alegerilor aparţine exclusiv competitorilor electorali, însă aceasta a fost formulată în mod individual de o persoană ce avea calitatea de candidat.
2. Contestaţia formulată
Împotriva Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a formulat contestaţie contestatorul A., în calitate de candidat pentru Camera Deputatilor în judetul Suceava, solicitând anularea deciziei atacate şi admiterea cererii, în sensul anulării alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 01.12.2024 în integralitatea lor, pentru imixtiunea unui stat străin, pentru vot obţinut prin manipulare, pentru o campanie nelegală din punct de vedere fiscal, precizând că această cerere este formulată ca excepţie de ordine publică a nulităţii absolute a scrutinului.
De asemenea, solicită ca instanţa să se sesizeze din oficiu asupra excepţiei de nulitate absolută a scrutinului şi a actelor ce îl validează.
În motivarea contestaţiei arată că având în vedere autoritatea de lucru judecat raportat la Decizia Curţii Constituţionale nr. 32/2024, nu se poate reţine că în raport cu alegerile prezidenţiale nu există un raport de cauzalitate sub aspectul rezultatului asupra alegerilor parlamentare, câtă vreme alegerile prezidenţiale au fost anulate pentru fraudă şi imixtiune străină, astfel că se impune anularea şi a alegerilor parlamentare, care au avut la baza aceleaşi situaţii frauduloase.
Susţine că validarea alegerilor parlamentare echivalează cu faptul că o hotărâre care emană de la Biroul Electoral Central desconsideră autoritatea de lucru judecat al unei hotărâri definitive, pronunţate de Curtea Constituţională.
3. Considerentele Înaltei Curţi
În cauză, contestatorul A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, înregistrată sub nr. x/07.12.2024, formulată de domnul A..
În considerentele acestei hotărâri s-a reţinut că în raport cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, calitatea de a formula o cerere de anulare a alegerilor aparţine exclusiv competitorilor electorali, însă aceasta a fost formulată de o persoană ce avea calitatea de candidat, în mod individual, şi nu de competitor electoral.
Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor."
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente: "În sensul prezentei legi, prin competitori electorali se înţelege partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi".
Or, contestatorul a formulat cererea de anulare a alegerilor în calitate de candidat la alegerile pentru Camera Deputaţilor în judeţul Suceava, astfel cum reiese din Lista centralizată a tuturor candidaţilor pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din anul 2024, aflată pe site-ul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.
Prin urmare, contestatorul nu are calitatea de competitor electoral, în condiţiile în care a formulat cererea în calitate de candidat la alegerile din 2024 pentru Camera Deputaţilor, pe listele unui partid politic, calitate ce nu se regăseşte în cuprinsul art. 118 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.
Pe de altă parte, contestatorul nu este nici candidat independent, care, potrivit textului de lege anterior redat, este deţinător al calităţii de competitor electoral.
Cu alte cuvinte, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 permite formularea unor cereri de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală doar competitorilor electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă, calitate pe care contestatorul nu o deţine.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că Biroul Electoral Central a respins în mod corect, ca inadmisibilă, cererea contestatorului de anulare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 2024, în condiţiile în care legiuitorul a prevăzut în mod expres şi limitativ categoriile de persoane care pot formula astfel de cereri, iar contestatorul nu se regăseşte printre acestea.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, va respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.