Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin contestaţia înregistrată pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 7 decembrie 2024, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, distribuirea celor două mandate de Senator din Parlamentul Romaniei, ramase neatribuite in circumscripţiile electorale Giurgiu şi Ialomita, următorilor clasaţi in ordinea voturilor obţinute la Senat in circumscripţiile electorale menţionate; desfiinţarea Deciziei BEC nr. 338D/06.12.2024, iar în subsidiar, anularea rezultatului alegerilor electorale pentru Camera Deputaţilor si Senat din 01.12.2024 si reluarea procedurii electorale deoarece au fost puternic viciate.
În esenţă, în motivare, a susţinut că a sesizat Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, cererea fiind înregistrată sub nr. x/06.12.2024, existând suspiciuni rezonabile privind finanţarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2024 a B., acesta având o contribuţie declarată de doar de 68.000 RON, sumă care, raportat la amploarea campaniei electorale derulate şi la modul de propagandă şi promovare, a depăşit cu mult valoarea declarată.
Prin Decizia nr. 338D/06.12.2024 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea anterior menţionată cu motivarea că verificarea surselor de finanţare ale campaniei electorale desfăşurate de către B. fa alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 excedează atribuţiilor BEC, prevăzute de art. 12 din Legea 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, din economia prevederilor anterior citate, rezultă că verificarea surselor veniturilor şi cheltuielilor efectuate în campania electorală de către competitorii electorali este resortul Autorităţii Electorale Permanente.
Citând art. 12 alin. (3) şi (4) din Legea 208/2015, contestatorul a arătat că există, contrar celor reţinute prin Decizia atacată, suspiciuni rezonabile privind finanţarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2024 a B., aspect care constituie o fraudă electorală concretizată prin fapte nelegale care au avut ca scop denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin obţinerea de mandate în plus pentru candidaţii din cadrul B..
A invocat Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32/6 decembrie 2024 prin care a fost anulat procesul electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, cu precizarea că aspectele reţinute în motivarea deciziei sunt de natură a justifica admiterea prezentei sesizări si efectuarea controlului faţă de sursele de finanţare a campaniei electorale a POT.
A mai invocat şi conţinutul documentelor declasificate de CSAT la data de 04 decembrie 2024, cu precizarea că se impun verificări ale surselor de finanţare pentru a se stabili dacă provin de la actori statali externi sau de la surse externe sau interne de finanţare nedeclarate, aspect care nu a fost analizat în niciun mod de către Biroul Electoral Central.
Nu poate fi trecută cu vederea legătura strânsă dintre modalitatea în care B. a înţeles să se promoveze electoral în cadrul alegerilor parlamentare şi campania numitului C., mai ales în mediul online, ori prin intermediul platformei D., legătură care a fost subliniată inclusiv de către Serviciul Român de Informaţii.
Astfel, este mai mult decât evident faptul că o contribuţie declarată de doar 68.000 RON reprezintă o sumă insignifiantă raportat la amploarea campaniei electorale desfăşurată de acest partid politic în mediul online, mai ales prin intermediul platformei de socializare D..
Potrivit datelor oficiale ale Autorităţii Electorale Permanente, suma de 68.000 RON, a fost plătită de către B. către societatea E. S.R.L. cu sediul în Deva, Hunedoara, o societate care în anul 2023 a avut o cifră de afaceri totală 58.000 RON, aspect care ridică serioase semne de întrebare cu privire la realitatea surselor de finanţare ale acestui partid şi a cheltuielilor reale desfăşurate de acest partid politic ocazionat Campania Electorală a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
În drept, a invocat art. 62 alin. (1) din Constituţia României şi a menţionat că Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 are competenţe, potrivit art. 12 alin. (3) şi (4) de a verifica sesizările privind fraude electorale.
Concluzionând, a solicitat admiterea prezentei contestaţii, cu distribuirea celor 2 mandate de Senator din parlamentul României următorilor clasaţi in ordinea voturilor obţinute la Senat in circumscripţiile electorale din Giurgiu şi Ialomiţa.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei materiale a instanţei de judecată cu motivarea că raportat la obiectul cererii, acesta nu se circumscrie categoriei de litigii care intră în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit normelor speciale din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
A invocat art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a arătat că actul administrativ contestat, respectiv Decizia BEC nr. 338D/6.12.2024, este emis de o autoritate publică centrală, în speţă Biroul Electoral Central.
A mai susţinut că în materie electorală birourile electorale sunt organisme cu activitate jurisdicţională care se constituie în conformitate cu legile electorale pentru fiecare scrutin în parte şi funcţionează pe perioade limitate, numai pe durata alegerilor, cu o competenţă specială, membrii acestora exercitând în realizarea atribuţiilor ce le revin o funcţie ce implică autoritatea de stat.
Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a fost constituit la data de 5 septembrie 2024, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce va avea loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplineşte atribuţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri şi măsuri pentru buna desfăşurare a procesului electoral.
Astfel, având în vedere obiectul cauzei precum şi criticile formulate de contestator care vizează nelegalitatea Deciziei BEC nr. 338D/6.12.2024 în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa instanţei de fond se determină potrivit criteriului rangului autorităţii emitente a actului contestat.
În plus, cauza pendinte nu se circumscrie categoriei de contestaţii prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care intră în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe fond, a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii contestatorului ce face obiectul prezentei cauze.
A arătat că prin sesizarea care a făcut obiectul Deciziei BEC nr. 338/6.12.2024, formulată de domnul A., înregistrată la Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 (BEC) cu nr. x/06.12.2024, s-a solicitat verificarea surselor de finanţare ale campaniei electorale desfăşurate de către B. la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi, în consecinţă, suspendarea atribuirii şi validării mandatelor la nivel naţional până la clarificarea situaţiei privind suspiciunile de fraudă electorală şi finanţare suspectă.
Prin decizia contestată, Biroul Electoral Central a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de domnul A., având în vedere că Biroul Electoral Central a constatat că solicitarea petentului privitoare la verificarea surselor de finanţare ale campaniei electorale desfăşurate de către B. la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 excedează atribuţiilor BEC prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere că, din economia prevederilor anterior citate, rezultă că verificarea surselor veniturilor şi cheltuielilor efectuate în campania electorală de către competitorii electorali este de resortul Autorităţii Electorale Permanente.
Astfel, Biroul Electoral Central a reţinut că, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale alianţelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale.
În scopul transparentizării surselor de finanţare utilizate în campaniile electorale, statul, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente, rambursează cheltuielile electorale competitorilor electorali în urma analizării de această instituţie a îndeplinirii condiţiilor de rambursare în cadrul procedurii prevăzute de art. 58 - 60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare. In acest sens, dispoziţiile art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc metodologia de rambursare cheltuielilor electorale, care, potrivit alin. (1) al articolului menţionat, se face numai pe baza cererii de rambursare, precum şi a documentelor justificative prevăzute de prezentele norme metodologice, a documentelor prevăzute la art. 54 şi a raportului de control prevăzut la art. 55.
De asemenea, referitor la suspendarea atribuirii şi validării mandatelor la nivel naţional, Biroul Electoral Central a reţinut că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere, în acest caz fiind aplicabile prevederile alt. 3-10 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 5-10 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, validarea mandatelor de parlamentar este de competenţa exclusivă a comisiilor de validare din Camera Deputaţilor şi Senat, în virtutea autonomiei regulamentare conferite de Constituţia României, republicată, motiv pentru care Biroul Electoral Central a respins sesizarea ca fiind inadmisibilă, având în vedere faptul că legiuitorul a rezervat comisiilor menţionate soluţionarea eventualelor contestaţii privind atribuirea mandatelor, respectiv validarea alegerii deputaţilor şi senatorilor, iar Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede o procedură de suspendare a atribuirii mandatelor.
Aşadar, procedura electorală presupune, într-o ordine firească, o succesiune de etape; stabilirea listelor electorale şi a secţiilor de votare, înfiinţarea birourilor electorale, depunerea candidaturilor, campania electorală, desfăşurarea votării, stabilirea rezultatelor, fiecare trebuind să se finalizeze în termenele prevăzute de lege. În stabilirea acestor termene s-a avut în vedere şi posibilitatea formulării unor contestaţii, întâmpinări, cereri sau recursuri, expres prevăzute de lege, de competenţa birourilor electorale şi/sau a instanţelor de judecată, astfel încât neregularităţile produse în procesul electoral să poată fi îndepărtate.
Rezultă că întregul proces de alegere şi de constituire a Parlamentului este caracterizat prin celeritate, aceasta fiind şi raţiunea pentru care prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc termene scurte şi imperative pentru contestarea rezultatului alegerilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei
Examinând contestaţia formulată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că cererea se impune a fi respinsă ca nefondată pentru argumentele dezvoltate în cele ce urmează.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Cu titlu preliminar, Înalta Curte, analizând excepţia necompetenţei materiale invocate prin întâmpinare, urmează a o respinge, cu motivarea că prin obiectul său, cererea se circumscrie prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, fiind contestată în prezenta cauză o decizie a Biroului Electoral Central prin care acesta s-a pronunţat asupra cererii de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală, titularul sesizării invocând suspiciuni rezonabile privind finanţarea ilegală a campaniei electorale obţinută de un candidat la alegeri.
Procedând la analiza pe fond a contestaţiei, Înalta Curte constată că a fost învestită cu o cerere, prin care contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 338D/06.12.2024 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea referitoare la verificarea surselor de finanţare a campaniei electorale desfăşurate de B. la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi, în consecinţă, suspendarea atribuirii şi validării mandatelor la nivel naţional până la clarificarea situaţiei de suspiciune a fraudei electorale şi a finanţării nelegale.
În motivarea deciziei se arată că, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale aliantelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale.
S-a mai reţinut că se rambursează cheltuielile electorale competitorilor electorali în urma analizării de această instituţie a îndeplinirii condiţiilor de rambursare în cadrul procedurii prevăzute de art. 58 - 60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
În atare context, Biroul Electoral Central a constatat că solicitarea petentului privitoare la verificarea surselor de finanţare ale campaniei electorale desfăşurate de către B. la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, excedează atribuţiilor acestuia prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere că, din economia prevederilor anterior citate, rezultă că verificarea surselor veniturilor şi cheltuielile efectuate în campania electorală de către competitorii electorali este de resortul Autorităţii Electorale Permanente.
În ceea ce priveşte petitul referitor la suspendarea atribuirii şi validării mandatelor la nivel naţional, se reţine că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere, în acest caz fiind aplicabile prevederile art. 3-10 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 88/1994, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 5-10 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28l2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, validarea mandatelor de parlamentar este de competenţa exclusivă a comisiilor de validare din Camera Deputaţilor şi Senat, în virtutea autonomiei regulamentare conferite de Constituţia României, republicată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia (...)".
În temeiul art. 12 alin. (1) din acelaşi act normativ, Biroul Electoral Central "anulează alegerile dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală", această sintagmă fiind definită la alin. (4) ca fiind "orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral."
În contextul legislativ incident, faţă de motivarea contestaţiei formulate în cauză, care este neînsoţită de vreo probă concludentă, pertinentă şi utilă cauzei, Înalta Curte reţine că aceasta nu poate fi aptă aconduce la anularea deciziei Biroului Electoral Central.
În sensul legii, chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înţelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.
Or, în speţă, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinţei alegătorilor şi, cu atât mai mult, nici crearea de avantaje în favoarea altui competitor electoral aşa cum susţine contestatorul.
Nu s-a demonstrat că voturile pentru B. din România ar fi fost obţinute prin exercitarea nelegală a dreptului de vot al alegătorilor, iar prin această faptă competitorul electoral să fi primit mandate în plus. De asemenea, în raport de caracterul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, nu există interdicţia prevăzută de lege ca un alegător care nu ar aparţine unei minorităţi naţionale să nu poată vota o organizaţie a respectivei minorităţi, exercitarea dreptului de vot în aceste condiţii neputând fi asimilată unei fraude electorale.
Pe baza realităţii motivelor de fraudă electorală se poate dispune anularea alegerilor, însă, în cazul de faţă, dispoziţiile legale nu pot fi interpretate în sensul solicitat de contestator.
Mai mult decât atât, contestatorul invocă în cauză o similitudine faţă de traseul urmat de alegerile prezidenţiale, care au fost anulate, însă o astfel de comparaţie nu poate atrage o soluţie favorabilă în judecata prezentei contestaţii deoarece normele legale care reglementează alegerile prezidenţiale sunt diferite de cele care reglementează alegerile prezidenţiale, inclusiv situaţia factuală invocată ca si element de comparaţie este total diferită.
Din această perspectivă, aspectele învederate şi utilizate în motivarea cererii de anulare deciziei Biroului Electoral Central şi a alegerilor parlamentare sunt nefondate şi nu pot fi reţinute ca fiind relevante în dovedirea obiectului contestaţiei de faţă.
Înalta Curte constată că toate criticile pe care contestatorul le-a expus în cuprinsul contestaţiei trebuie analizate şi în concordanţă cu norma legală de la art. 12 din Legea nr. 208/2015, care reglementează atribuţiile Biroului Electoral Central în supervizarea, în calitate de organ administrativ – jurisdicţional, a procesului electoral. Or, verificarea legalităţii surselor de finanţare în campania electorală este, în temeiul art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, atributul Autorităţii Electorale Permanente, aceasta fiind organul abilitat să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice.
Totodată, Înalta Curte reţine, cu privire la solicitarea de anulare a alegerilor, raportată la dispoziţiile art. 12 alin. (3) şi alin. (4), că această cerere este neîntemeiată, contestatorul nereuşind să demonstreze frauda electorală aşa cum anterior am arătat iar simplele susţineri ale acestuia nu pot avea ca finalitate anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 cu consecinţa redistribuirii mandatelor din Giurgiu şi Ialomiţa următorilor clasaţi în ordinea voturilor obţinute.
În ceea ce priveşte solicitarea de distribuire a celor două mandate din circumscripţiile electorale Giurgiu şi Ialomiţa, în mod corect a reţinut Biroul Electoral Central, că acesta este atributul comisiilor de validare din cadrul Senatului şi a Camerei Deputaţilor în virtutea autonomiei conferite acestora de Constituţia României, astfel că nici acest argument din contestaţie nu va fi luat în considerare, nefiind apt a conduce la admiterea pretenţiilor reclamate.
Cu privire la cererea de suspendare a atribuirii şi validării mandatelor la nivel naţional, Înalta Curte reţine că validarea mandatului de deputat/senator se face în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor fiecăreia dintre cele două Camere, iar Biroul Electoral Central nu are atribuţii în această materie, urmând a respinge şi această ultimă critică din contestaţia formulată.
2. Temeiul de drept al soluţiei dispuse în cauză
În raport de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 338D din 6 decembrie 2024, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia necompetenţei materiale, invocată prin întâmpinare.
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 338/D din 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.