Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., candidat al B. în cadrul alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, a solicitat anularea parţială a Procesului-verbal nr. x/06.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi de deputat, emis de către Biroul Electoral Central şi anularea parţială a Procesului-verbal de repartizare a mandatelor de deputat şi senator în circumscripţia Timiş, emis de Biroul Electoral Judeţean Timiş.
A criticat contestatorul rezultatul procesului de redistribuire a mandatelor pentru Camera Deputaţilor, având în vedere alocarea unor mandate în mod disproporţionat în favoarea C..
A considerat că, în urma aplicării algoritmului de redistribuire a mandatelor, au fost încălcate principiile fundamentale ale sistemului electoral, respectiv, transparenţa şi echitatea in aplicarea procedurii.
A precizat contestatorul că in data de 7 decembrie 2024, ora 17:41 a depus contestaţie către Biroul Electoral Central cu privire la modul de repartizare a mandatelor din circumscripţia electorală Timiş, apreciind că mandatul nr. x de deputat trebuia să îi revină, contestaţie care nu a fost soluţionată.
Pentru aceste motive, solicită instanţei de judecată şi ia in considerare recalcularea mandatelor într-un mod care să reflecte dorinţa alegătorilor exprimată prin vot, revizuirea procesului de redistribuire pentru a asigura transparenţa şi aplicarea corectă a principiilor stabilite prin legea electorală precum şi corectarea rezultatului redistribuirii, în sensul acordării celui de al X lea mandata de deputat în circumscripţia Timiş către contestator, locul 2 pe lista de deputaţi a B..
A invocat încălcarea dispoziţiilor art. 94 şi 95 din Legea nr. 208/2015.
Ataşat cererii de judecată s-a depus sesizarea adresată Autorităţii Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Anexa 18 la procesul-verbal contestat, reprezentând centralizarea voturilor în Circumscripţia Electorală nr. 37, şi corespondenţă electronică cu Biroul Electoral Central.
2. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Contestatorul A., in calitate de participant la procesul electoral privind alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea parţială a Procesului-verbal nr. x/06.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi de deputat, emis de către Biroul Electoral Central şi anularea parţială a Procesului-verbal de repartizare a mandatelor de deputat şi senator în circumscripţia Timiş, emis de Biroul Electoral Judeţean Timiş.
Conform art. 126 alin. (1) din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar potrivit alin. (2), competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
Competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reglementată prin dispoziţiile art. 97 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3.cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."
Potrivit acestor dispoziţii, instanţa supremă nu poate fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată decât în cazurile prevăzute expres prin lege în competenţa sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ.
Acest text nu este, însă, incident în cauză, având în vedere că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, aceasta nu se circumscrie categoriei de litigii care sunt date în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit normelor speciale din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, prezenta cauză nu se circumscrie categoriei de contestaţii privind anularea alegerilor pentru fraudă electorală, prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor."
De asemenea, nu se circumscrie categoriei de contestaţii privind modul de formare şi componenţa birourilor electorale, prevăzute de art. 19 din Legea nr. 208/2015 şi nici a contestaţiilor formulate împotriva alianţelor electorale, procedură reglementată de art. 57 din Lege.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 94 şi 95 din Legea nr. 208/2015, invocate de contestator, acestea se referă la procedura de încheiere a proceselor – verbale privind rezultatul votului în birourile electorale de circumscripţie, centralizate la nivelul Biroului Electoral Central, instanţa observând că acestea nu cuprind norme speciale privind posibilitatea contestării acestora în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Având în vedere cele reţinute, în lipsa unor dispoziţii care să prevadă competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea formulată în prezenta cauză este supusă, în ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare, prevederilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din lege, privind stabilirea competenţei instanţei de fond potrivit criteriului rangului autorităţii emitente a actului contestat.
Actul contestat este emis de o autoritate publică centrală, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce a avut loc la data de 1 decembrie 2024.
Pentru aceste motive, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel.
Din punct de vedere teritorial, văzând dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (oraşul Gataia, judeţ Timiş), Înalta Curte Constată că este competentă teritorial secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara.
Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secţia de contencios administrativ şi fiscal va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa materială de soluţionare a contestaţiei favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal nr. x/06.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi de deputat, emis de către Biroul Electoral Central şi împotriva Procesului-verbal de repartizare a mandatelor de deputat şi senator în circumscripţia Timiş, emis de Biroul Electoral Judeţean Timiş, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 13 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.