Şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2023
Asupra recursului, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea recurată
Prin decizia nr. 2140 din 27 aprilie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2022, s-au respins, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de revizuenţii-intimaţi-pârâţi Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare prin Primar şi Primarul Municipiului Satu Mare, precum şi de revizuenţii intimaţi-intervenienţi A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., împotriva deciziei nr. 830 din 12 decembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2021.
În motivare, s-a reţinut că decizia nr. 830/2022 nu înfrânge autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 390/2022, deoarece, în cauză, este vorba despre două proceduri distincte şi paralele, impediment la executarea hotărârii de demolare reprezentând numai depunerea documentaţiei, astfel că revizuirea în raport cu decizia nr. 390/2022 este inadmisibilă.
2. Prima cerere de recurs
Împotriva acestei decizii, revizuenţii A., B., C., K., D., E., F., G., H., I. şi J. au formulat recurs, înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2023.
Astfel, prin cererea de recurs, recurenţii solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate, admiterea cererilor de revizuire şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de recurs. Invocă incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
Recurenţii consideră că instanţa de revizuire a făcut o analiză formală a motivelor de revizuire invocate şi nu a analizat întregul istoric al raporturilor judiciare şi a problematicii cauzei.
În opinia recurenţilor, instanţa de revizuire a pronunţat o hotărâre nelegală, deoarece s-a raportat în mod greşit la principiul triplei identităţi de părţi, cauză şi obiect.
Recurenţii susţin că existenţa unei hotărâri judecătoreşti poate fi invocată în cadrul unui alt proces, cu putere de lucru judecat, când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleaşi părţi, să se discute acelaşi obiect şi aceeaşi cauză. Învederează că nu este necesară existenţa triplei identităţi de părţi, cauza şi obiect, ci este necesară doar probarea identităţii între problema soluţionată irevocabil şi problema dedusă judecăţii, instanţa de judecată fiind ţinută să pronunţe aceeaşi soluţie. În caz contrar, s-ar ajunge la situaţia încălcării componentei res judicata a puterii de lucru judecat
Face referire la jurisprudenţa C.E.D.O. care a stabilit că instanţele sunt obligate să ţină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, fapt ce reprezintă o expresie a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţia C.E.D.O.
În continuare, recurenţii prezintă hotărârile pretins a fi contrare arătând că cererea de revizuire este admisibilă, raportat la prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deoarece între cele două hotărâri arătate au aceleaşi obiect, părţi şi cauză.
3. A doua cerere de recurs
Împotriva deciziei nr. 2140 din 27 aprilie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia de contencios administrativ şi fiscal pronunţate în dosarul nr. x/2022, au formulat recurs şi revizuenţii Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare prin Primar şi Primarul Municipiului Satu Mare.
Prin memoriul de recurs, s-a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată.
3.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., autorii căii de atac susţin faptul că decizia recurată, pe de o parte, este insuficient motivată, iar, pe de altă parte, cuprinde considerente contradictorii, precum şi unele străine de natura cauzei.
3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea şi cu aplicarea greşită a normelor de drept material, în ceea ce priveşte, în special, modalitatea în care instanţa s-a raportat la principiul triplei identităţi de părţi, cauză şi obiect.
Aceştia consideră că pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile privind soluţionarea unei probleme juridice nu este necesară existenţa triplei identităţi de părţi, cauză şi obiect, ci este necesară doar probarea identităţii între problema soluţionată irevocabil şi problema dedusă judecăţii, instanţa de judecată fiind ţinută să pronunţe aceeaşi soluţie, deoarece, în caz contrar s-ar ajunge la situaţia încălcării componenţei res judicata a puterii de lucru judecat.
Face referire la practica CEDO care a stabilit că instanţele sunt obligate să ţină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuţie a situaţiei soluţionate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.1 din Constituţie.
4. Apărările părţilor
4.1. Intimaţii L., M., N. şi O. au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului promovat de recurenţii Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare prin Primar şi Primarul Municipiului Satu Mare ca nefondat.
Aceştia arată că hotărârea instanţei de revizuire este temeinică şi legală, revizuirea nefiind admisibilă, deoarece, în mod judicios, instanţa a stabilit că în cauză nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză între cele două hotărâri pretins a fi contrare.
În plus de aceasta, în speţă nu este îndeplinită nici condiţia ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, sau dacă aceasta a fost invocată, să nu se fi analizat. Învederează că excepţia autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa civilă din dosarul nr. x/2010 a Tribunalului Satu Mare a fost ridicată de către revizuenţii din prezenta cauză, iar instanţa, respectiv Tribunalul Satu Mare prin încheierea din 12.04.2022 şi sentinţa civilă nr. 270/2022/CA şi Curtea de Apel Oradea prin decizia nr. 830/CA/2022-R s-au pronunţat în acelaşi sens, respectiv, au respins excepţia.
4.2. Recurenţii A., B., C., K., D., E., F., G., H., I. şi J. au formulat întâmpinare la cererea de recurs formulată de recurenţii Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare, prin Primar, şi Primarul Municipiului Satu Mare, prin care au arătat că susţin poziţia procesuală a acestora şi că solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cu titlu prealabil, Înalta Curte arată că, în raport de împrejurarea că în cele două memorii de recurs se regăsesc critici de nelegalitate comune, subsumate cazurilor de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., va proceda la analizarea acestora în mod grupat.
Analizând recursurile deduse judecăţii, în limitele controlului de legalitate, raportat la criticile formulate şi la prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru cele ce urmează:
II.1. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."
Obligativitatea motivării hotărârii constituie o condiţie a procesului echitabil prevăzută de art. 21 din Constituţie şi respectiv art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.
Contrar susţinerilor recurenţilor, instanţa de revizuire, după analizarea hotărârilor pretins a fi contrare, a respins cererea constând că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale revizuirii, în raport cu dispoziţiile art. 513 alin. (3) coroborat cu art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte constată că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este nefondat.
II.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")
Examinând criticile dezvoltate în susţinerea recursurilor, în sensul că instanţa de revizuire a interpretat în mod greşit prevederile art. 431 alin. (2) coroborat cu cele ale art. 430 alin. (2) şi prin raportare la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea se încadrează în realitate şi se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
II.3. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii"),
Motivul de casare în discuţie are în vedere neregularităţi procedurale, precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului, în speţă, principiul dreptului la apărare şi principiul dreptului la un proces echitabil.
Subsumat motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenţii susţin faptul că instanţa de revizuire a statuat greşit cu privire la neîndeplinirea cerinţelor de admisibilitate ale cererii pe care a dedus-o judecăţii pe temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Înalta Curte constată că motivul de recurs analizat este nefondat.
Suplimentar faţă de cele reţinute de instanţa de revizuire a cărei motivare va fi complinită de prezentele considerente, se reţine că, în ceea ce priveşte cazul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi promovată dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Raţiunea reglementării remediului juridic prevăzut de textul menţionat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare, în litigii diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, situaţie în care executarea hotărârilor este imposibilă, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia anormală creată de existenţa hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul menţionat.
În sensul ipotezei reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat presupune existenţa triplei identităţi: de cauză, de obiect şi de părţi, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".
Examinând cauza de faţă prin prisma acestor consideraţii teoretice, se constată, contrar susţinerilor recurenţilor, că nu există tripla identitate în privinţa părţilor, obiectului şi cauzei.
Înalta Curte reţine că, în speţă, s-au formulat două cereri de revizuire împotriva deciziei civile nr. 830/CA din 12.12.2022-R pronunţate de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2021.
În prima cerere, s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 830/CA din 12.12.2022-R, cu motivarea că încalcă autoritatea de lucru judecat în raport cu decizia civilă nr. 390 din 14.07.2022 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2016.
În cea de-a doua cerere, s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 830/CA din 12.12.2022-R, cu motivarea că încalcă autoritatea de lucru judecat în raport cu sentinţa civilă nr. 2800/03.11.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2010.
Înalta Curte reţine că în dosarul în care s-a pronunţat decizia nr. 830/2022 s-a admis recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 270/CA/2022 a Tribunalului Satu Mare, s-a casat sentinţa şi, în rejudecare, a fost admisă acţiunea reclamanţilor, iar pârâţii au fost obligaţi să pună pe ordinea de zi a primei şedinţe a consiliului local Satu Mare discutarea documentaţiei solicitate de reclamanţi, respectiv adoptarea PUD pentru "clădire de locuit P+3E cu 10 apt", având ca amplasament oraşul Satu Mare, str. x.
Aşa cum în mod corect s-a menţionat în decizia contestată în prezenta cauză, prin sentinţa civilă nr. 270/CA/2022, judecătorul s-a pronunţat asupra autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa civilă nr. 2800/03.11.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2010, precum şi cu privire la efectul pozitiv al lucrului judecat faţă de sentinţa civilă nr. 1869/2010 a aceluiaşi tribunal.
Aşa cum s-a argumentat în cuprinsul deciziei nr. 830/12.12.2022, Curtea de Apel Oradea, ca instanţa de recurs, a raţionat că soluţia de respingere a excepţiei autorităţii de lucru judecat este corectă.
Ca atare, contrar susţinerilor recurenţilor din cauza de faţă, în cel de-al doilea dosar a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat, iar instanţele investite s-au pronunţat cu privire la aceasta. Ca atare, recurenţii nu mai puteau să invoce aceeaşi excepţie în raport cu sentinţa civilă nr. 2800/03.11.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2010.
În legătură cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 390/14.07.2022 pronunţate de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2016, instanţa care analizat cererea de revizuire a verificat existenţa triplei identităţi de părţi obiect şi cauză.
În concret, contrar susţinerilor recurenţilor, instanţa a reţinut faptul că, prin decizia nr. 390/2022 a Tribunalului Satu Mare s-a menţinut în parte sentinţa civilă în nr. 2463/01.07.1019 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. x/2016, în sensul obligării la demolarea imobilului construcţie bloc de locuinţe P+3E cu 15 apt, situat în oraşul Satu Mare, str. x.
Aşadar, în mod justificat, instanţa de revizuire a concluzionat în sensul că între decizia nr. 830/12.12.2022 şi decizia nr. 390/14.07.2022 există identitate de părţi, însă nu există identitate de obiect şi cauză.
Cu alte cuvinte, în dosarul în care s-a pronunţat decizia nr. 830/12.12.2022 s-a cerut cenzurarea refuzului nejustificat al autorităţii publice locale competente de a pune pe ordinea de zi a consiliului local discutarea documentaţiei solicitate de reclamanţi, iar în dosarul în care s-a pronunţat decizia nr. 390/14.07.2022 s-a cerut demolarea aceluiaşi imobil. Ca atare, chiar în contextul în care este vorba despre acelaşi imobil nu se poate reţine existenţa identităţii de obiect între cele două dosare.
Referitor la cauza celor două litigii, se reţine că cererea de demolare a imobilului s-a solicitat ca urmare a întocmirii procesului-verbal de constatare şi contravenţie nr. x din 20.05.2008, prin care s-a constatat nerespectarea autorizaţiei de construire, fiind aplicată sancţiunea contravenţională de 3.000 RON amendă, s-a dispus oprirea lucrărilor, intrarea în legalitate şi prezentarea dispoziţiilor de şantier. Întrucât contravenienţii nu au intrat în legalitate, prin prezentarea unei documentaţii legale, s-a dispus demolarea imobilului.
Cererea prin care s-a solicitat constatarea refuzului nejustificat de a se introduce pe ordinea de zi a primei şedinţe a Consiliului local a PUD-ului şi a se emite o hotărâre în acest sens, a avut ca premisă exprimarea explicită a autorităţii competente a voinţei de a nu rezolva o cerere referitoare la un drept pretins de către reclamant, cerere întemeiată pe dispoziţiile Legii contenciosului administrativ.
Aşadar, se constată că, în cele două litigii, cauza celor două acţiuni este diferită, iar pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care se obligă autoritatea publică competentă să pună pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local a cererii reclamantului nu este împiedicată de existenţa unei hotărâri de demolare a imobilului, întrucât, aşa cum a reţinut instanţa de revizuire, demolarea poate fi dispusă de către instanţă în lipsa intrării în legalitate, prin obţinerea documentaţiei.
Faţă de cele ce preced, rezultă faptul că între cele două litigii nu a existat identitate de obiect şi cauză, împrejurare de natură să atragă inadmisibilitatea revizuirii, aşa cum se susţine de către recurenţii din prezenta cauză.
Altfel spus, este corect raţionamentul instanţei de revizuire potrivit căreia decizia nr. 830/12.12.2022 nu înfrânge autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 390/14.07.2022, întrucât este vorba despre două proceduri administrative şi judiciare distincte.
Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., precum şi de recurenţii Municipiul Satu Mare prin Primar, Primarul Municipiului Satu Mare, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare împotriva deciziei nr. 2140 din 27 aprilie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 noiembrie 2023.