Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin încheierea din 27 iunie 2024, Curtea de Apel Braşov – Secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului declarat de către recurenta reclamantă A împotriva încheierii din data de 07.05.2024, pronunţată de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă în dosarul nr. x/197/2022/a2.1, şi a trimis dosarul la compartimentul arhivă spre conservare până la stăruinţa părţii interesate ori la dispoziţia instanţei.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii de şedinţă din 27 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/197/2022/a2.1.1.1. a formulat recurs reclamanta A, ce a fost înregistrat pe rolul Secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin cererea de recurs formulată, recurenta-reclamant reia situaţia de fapt din dosar, arătând motivele pentru care apreciază ca fiind întemeiată acţiunea în anularea contractelor de vânzare-cumpărare, formulată.
Recurenta nu a procedat la încadrarea criticilor în motivele de casare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
II.1. Examinând recursul declarat de recurenta-reclamantă A, în raport cu excepţia nulităţii, invocată din oficiu de instanţă, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin încheierea de şedinţă din 27 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă, a fost suspendată judecată recursului declarat de reclamanta A împotriva încheierii din data de 07.05.2024, pronunţate de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă în dosarul nr. x/197/2022/a2.1, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținându-se că această nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nici nu a solicitat, în scris, judecarea cererii în lipsă.
Prin cererea de recurs, recurenta a reiterat argumentele din cererea introductivă de instanţă, prin care a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2467/16.10.2017 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 455/23.02.2018.
Astfel, recurenta a făcut referire la situația de fapt a litigiului, fără a se raporta la soluţia de suspendare a judecăţii recursului, pronunţată în cauză de instanţa de apel.
Înalta Curte reţine, în acest sens, că recurenta nu a făcut trimitere la considerentele instanței de apel, la modalitatea în care a fost aplicată instituţia suspendării, şi nici nu a indicat vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate.
Ca atare, invocarea de către recurenta-reclamantă a unor aspecte de netemeinicie ale litigiului, care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, şi fără avea legătură cu raţionamentul instanţei de apel, nu poate conduce la examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.
Drept urmare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.
Dată fiind prioritatea soluţionării excepţiei nulităţii recursului, precum şi efectele pe care aceasta le produce, celelalte aspecte subsumate prezentei căi de atac nu mai pot fi analizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, și va anula recursul declarat de reclamanta A împotriva încheierii din 27 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A împotriva încheierii din 27 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 16 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.