Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 14 aprilie 2022 pe rolul Tribunalului Bihor, Secţia civilă, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B S.A. şi C, să se constate nulitatea absolută a contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1209/18.06.2021 de BIN D; să se dispună radierea ipotecii de rang I instituită asupra imobilelor situate în Oradea, str. (...): - apartamentul (...), ce constă în sală de protocol, cote părți comune indivize (poartă, teren, instalații), cote teren aferent 136/697, înscris în CF nr. (...)-(...)-(...) Oradea, nr. Top. (...), (...), coală colectivă (...); - apartamentul (...), ce constă în birou creație-documentație, cote părți comune indivize (poartă, teren, instalații), cote teren aferent 99/697, înscris în CF nr. (...)-(...)-(...) Oradea, nr. Top. (...), (...), coală colectivă (...); -apartamentul (...), ce constă în magazie-fire, cote părți comune indivize (poartă, teren, instalații), cote teren aferent 115/697, înscris în CF nr. (...)-(...)-(...) Oradea, nr. Top.(...), (...), coală colectivă (...); -cota de 350/697 părți teren situat în Oradea, str. (...), jud. Bihor, înscris în CF nr. (...) Oradea, nr. Top (...), (...).
Sentinţa Tribunalului Bihor, Secţia I civilă
Prin sentinţa civilă nr. 27 din 22 februarie 2023, pronunţată de Tribunalul Bihor, Secţia I civilă, a fost admisă excepţia lipsei de interes; a fost respinsă cererea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B S.A. şi C, ca lipsită de interes.
Decizia Curţii de Apel Oradea, Secţia I civilă
Prin decizia civilă nr. 1370 din 22 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă, a fost admis apelul formulat de reclamanta A împotriva sentinţei civile nr. 27 din 22 februarie 2023, pronunţată de Tribunalul Bihor, Secţia I civilă, pe care a anulat-o în totalitate, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1370 din 22 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă, a formulat recurs pârâta S.C. B S.A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 33 C. proc. civ. şi ale art. 1274 C. civ. şi a făcut confuzie între interes - condiţie a promovării unei acţiuni civile şi interes - condiţie de invocare a nulităţii.
Învederează că prin acceptarea interpretării instanţei de apel se creează o prezumţie conform căreia, ori de câte ori instanţa este învestită cu o acţiune având ca obiect constatarea nulităţii absolute, nu poate fi invocată excepţia lipsei de interes, ceea ce nu este în spiritul şi sensul legii.
Susţine că instanţa de apel nu a avut în vedere că, deşi orice persoană poate solicita instanţei de judecată constatarea intervenirii sancţiunii nulităţii, domeniul său de aplicare este restrâns sub aspect procedural când este necesar a se întruni o altă condiţie a acţiunii civile, anume interesul. Astfel, cercul persoanelor care pot cere constatarea nulităţii se restrânge în raport cu condiţiile evocate, necesar a fi întrunite sub aspectul folosului practic urmărit.
Afirmă că, în cauză, cercetarea existenţei interesului trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar simplul fapt că acţiunea formulată are ca obiect constatarea nulităţii absolute nu presupune automat că a fost făcută dovada interesului şi această condiţie este îndeplinită per se întrucât finalitatea demersului judiciar trebuie să se raporteze şi la finalitatea ipotezei admiterii acţiunii.
Susţine că, în speţă, chiar dacă acţiunea formulată are ca obiect anularea unui act, practic se urmăreşte crearea unei plase de siguranţă pentru reclamantă în a-şi executa un posibil drept viitor, respectiv creanţa ce face obiectul dosarului nr. x/111/2019.
Arată că folosul practic urmărit se poate traduce prin înlăturarea piedicilor în vederea dobândirii unui drept.
Afirmă că, în contextul în care reclamanta nu are, în mod definitiv, o soluţie favorabilă în dosarul nr. x/111/2019, aceasta nu are interes să formuleze prezenta acţiune, chiar dacă priveşte invocarea nulităţii absolute.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimata A a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susţinând, în esenţă, că instanţa de apel a făcut o analiză, în concret, a condiţiilor interesului în cauză şi a constatat că reclamanta nu este penitus extranei faţă de contractul de garanţie imobiliară a cărui nulitate o solicită, fiind creditor chirografar al societăţii pârâte şi, prin urmare, justifică interes în invocarea nulităţii absolute a acestui act.
Recurenta a depus răspuns la întâmpinare.
Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia din 21 mai 2024 a fost fixat termen de judecată la data de 17 octombrie 2024, în şedinţă publică, pentru soluţionarea recursului.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
Prin critica încadrată de recurentă în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceasta susţine că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 33 C. proc. civ. şi ale art. 1274 C. civ., fără a distinge între interes - condiţie a promovării unei acţiuni civile şi interes - condiţie de invocare a nulităţii.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurenta arată că instanţa de apel nu a avut în vedere că, deşi orice persoană poate solicita instanţei de judecată constatarea intervenirii sancţiunii nulităţii, domeniul său de aplicare este restrâns sub aspect procedural când este necesar a se întruni condiţia de exercitare a acţiunii civile a interesului, iar cercetarea existenţei interesului trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată.
Afirmă că, în contextul în care reclamanta nu are o soluţie definitivă favorabilă în dosarul nr. x/111/2019, aceasta nu are interes să formuleze prezenta acţiune, chiar dacă priveşte invocarea nulităţii absolute, iar folosul practic urmărit în cauză se poate traduce prin înlăturarea piedicilor în vederea dobândirii unui drept.
Critica astfel formulată, ce urmează a fi analizată din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. - greșita evaluare a condiţiei interesului (de a acţiona), reglementată de art. 33 C. proc. civ., şi de pct. 8 C. proc. civ. - ce derivă din greșita interpretare a art. 1247 alin. (2) C. civ., este nefondată.
Înalta Curte notează că prin cererea de chemare în judecată reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B S.A. şi C, să se constate nulitatea absolută a contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1209/18.06.2021 de BIN D, pentru cauză ilicită; să se dispună radierii ipotecii de rang I instituită asupra a trei imobile situate în Oradea, str. (...) şi a cotelor aferente de teren.
În motivarea acţiunii promovate, reclamanta a invocat încheierea de către pârâte a contractului a cărui nulitate se solicită cu scopul de a sustrage imobilele ipotecate, aflate în proprietatea pârâtei S.C. B S.A., de la o eventuală executare silită pornită de reclamantă pentru a obţine despăgubirile solicitate prin acţiunea ce face obiectul dosarului nr. x/111/2019, aflat pe rolul Tribunalului Bihor.
Prin sentinţa civilă nr. 27 din 22 februarie 2023, pronunţată de Tribunalul Bihor, Secţia I civilă, a fost admisă excepţia lipsei de interes şi, în consecinţă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată, ca lipsită de interes.
Această soluţie a fost infirmată prin decizia civilă nr. 1370 din 22 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă, prin care a fost admis apelul formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Curtea de apel a reţinut în motivare că apelanta reclamantă justifică un interes în solicitarea constatării nulităţii absolute a contractului de garanţie, dat fiind faptul că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană, cu condiţia să nu fie terţ absolut faţă de contractul a cărui nulitate se solicită şi, în raport cu motivul de nulitate invocat, cauza ilicită, se impune analizarea de prima instanţă a existenţei sau inexistenţei acesteia, care să justifice constatarea nulităţii absolute a contractului de garanţie imobiliară.
Înalta Curte reține că prin interes – condiţie a exercitării acţiunii civile - se înţelege folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a formulat o cerere de chemare în judecată, o cerere reconvenţională, o cerere de intervenţie voluntară sau forţată, o cale de atac sau orice altă formă de exercitare a acţiunii civile.
Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, conform prevederilor art. 33 C. proc. civ.
Prin urmare, conform textului legal menţionat, este necesar ca interesul de a acţiona să fie în primul rând determinat, adică folosul practic, material sau moral, ce poate fi realizat de parte, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, să fie unul concret, iar nu abstract, cerinţa fiind echivalentă cu cerinţa existenţei interesului însuşi.
Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate, iar din această perspectivă există o deplină corelare între prevederile art. 33 C. proc. civ., care reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească interesul, ca cerinţă de exerciţiu al acţiunii civile, şi art. 1247 alin. (2) C. civ., care leagă în mod indisolubil legitimarea procesuală pentru promovarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic de existenţa acestui interes.
Totodată, condiţia interesului trebuie să se verifice nu numai în legătură cu cererea de chemare în judecată, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una dintre formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii civile.
În raport cu motivul de nulitate invocat (cauza ilicită), în speţă, se identifică elementele necesare caracterizării unui interes ca fiind determinat, legitim, personal, născut și actual, cerute de art. 33 C. proc. civ., prin prisma împrejurării că reclamanta este titulara unei acțiuni personale îndreptate împotriva pârâtei din cauza de față, S.C. B S.A., ce face obiectul dosarului nr. x/111/2019.
În acest dosar, în faza procesuală a apelului, prin decizia civilă nr. 513 din 13 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă, depusă în cadrul recursului pendinte, a fost menţinută sentinţa primei instanţe, prin care s-a recunoscut în favoarea reclamantei o creanţă, în cuantum de 482.710,27 lei, constând în despăgubiri pentru degradarea imobilelor proprietatea reclamantei, precum şi dobânda legală aferentă acestora, începând cu data de 10 iulie 2019 până la data plăţii.
Aşadar, reclamanta are stabilită prin hotărâre judecătorească executorie o creanţă împotriva pârâtei S.C. B S.A., fiind fără relevanţă sub aspectul analizat în cauză, al interesului în formularea prezentei acţiuni, faptul că respectiva hotărâre nu este definitivă, precum şi că a fost dispusă, în temeiul art. 484 alin. (2) C. proc. civ., suspendarea executării hotărârii până la soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză.
Calea acţiunii în nulitatea absolută a unui act juridic este deschisă, de principiu, oricărei persoane interesate, în conformitate cu dispoziţiile art. 1247 alin. (2) C. civ., iar interesul în cazul unei cereri în constatarea nulităţii unui act juridic este legat de efectele hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii, în speţă, sancţionarea fraudei la încheierea actului ce se solicită a fi anulat, cu o eventuală restabilire a situaţiei anterioare, potrivit dispozițiilor art. 1254 alin. (3) din acelaşi act normativ.
În contextul arătat, reclamanta, în calitate de creditor, justifică un folos practic şi un interes legitim şi serios în a lipsi de efecte contractul de garanţie imobiliară a cărui anulare se solicită întrucât, în ipoteza admiterii cererii formulate, s-ar regăsi în situaţia de fapt anterioară încheierii contractului atacat, în sensul în care dreptul de proprietate asupra imobilelor ipotecate nu este supus riscului de a ieşi din patrimoniul pârâtei S.C. B S.A., împrejurare de fapt care profită acestei părţi în realizarea dreptului său de creanţă.
În consecinţă, constatând că în mod corect s-a reţinut în cauză în circumstanţele anterior expuse existenţa folosului practic al atacării actului, apreciată în funcţie de posibilele consecinţe ale constatării nulităţii în discuţie, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. B S.A. împotriva deciziei nr. 1370 din 22 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. B S.A. împotriva deciziei nr. 1370 din 22 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 17 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.