Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra admisibilității cererii de revizuire de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în dosarul nr. x/1/2019, cu privire la inculpatul A s-au hotărât următoarele:

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 71 C. pen. anterior, a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen. anterior, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 C. pen. anterior.

În baza art. 257 C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. anterior, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen. anterior, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 C. pen. anterior.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A, în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an și 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 8 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 C. pen. anterior.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului prin decizia penală antemenționată, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, respectiv 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) raportat la art. 193 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a și b) C. pen. pe durata de 1 an, 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. (1) și (4) rap. la art. 206 alin. (1) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a și b) C. pen. pe durata de 1 an, și sporul de 3 luni închisoare.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 lei și 65.000 euro de la inculpatul A .

În baza art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen., s-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatului A , dispusă prin ordonanța nr. x/P/2017 din 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, până la concurența valorii sumelor de bani supuse confiscării.

Împotriva acestei hotărârii au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, inculpații B, C, D, A și E și persoana interesată S.C. F S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

II. Prin decizia penală nr. 48 din data de 26 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/1/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, cu privire la inculpatul A s-au decis următoarele:

Au fost admise apelurile declarate de inculpații A, C, E, D și B împotriva sentinței penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în dosarul nr. x/1/2019, fiind desființată, în parte, sentința penală atacată și, în rejudecare:

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A , în pedepsele componente.

În baza art. 396 alin. (1) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c C. pen.

A fost redus cuantumul pedepsei pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C. pen., de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., s-a aplicat inculpatului A pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 an și 4 luni închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 7 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante.

În baza art. 289 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 lei și 65.000 euro de la inculpatul A .

În baza art. 291 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatului A , dispusă prin ordonanța nr. x/P/2017 din 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, până la concurența valorii sumelor de bani supuse confiscării.

Totodată, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și de persoana interesată S.C. F S.A.

Împotriva hotărârii instanței de apel, a declarat recurs în casație și inculpatul A . Totodată, recurentul inculpat A a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., iar prin încheierea din data de 30 octombrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/1/2023/a1 a fost admisă această cerere.

III. Prin încheierea nr. 82 /RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.x/1/2023 în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A împotriva deciziei penale nr. 48 din data de 26 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/1/2022.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța, în esență, a reținut că recurentul inculpat A a invocat în susținerea căii de atac cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. (în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal), apreciind că în mod greșit instanța de apel a dispus condamnarea sa în privința infracțiunilor de luare de mită ce i-au fost reținute în sarcină, prin neluarea în considerare a incidenței prescripției răspunderii penale.

Având în vedere că prin hotărârea pronunțată de instanța de apel, față de recurentul inculpat A s-a pronunțat o soluție de condamnare și nu de încetare a procesului penal instanța investită cu cererea de recurs în casație a constatat că aceste critici nu pot fi circumscrise dispozițiilor legale menționate, neputând fi valorificate în contextul cazurilor expres și limitativ reglementate de art. 438 C. proc. pen.

IV. La data de 22 aprilie 2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători a fost înregistrată, sub numărul x/1/2025, cererea formulată de condamnatul A , de revizuire a încheierii nr. 82 /RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.x/1/2023.

Prin cererea formulată, revizuentul A , prin apărător ales, a arătat, în esență, că, ulterior pronunțării încheierii nr. 82/RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.x/1/2023, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul în casație formulat, textul de lege în temeiul căruia a fost respins, a fost declarat neconstituțional, iar consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În cauză, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f C. proc. pen.

Prealabil examinării admisibilității în principiu a cererii de revizuire formulată, în ceea ce privește compunerea completului de judecată, Completul de 5 Judecători constată că este competent, în actuala compunere să se pronunțe asupra cererii de revizuire formulate de condamnatul A .

Astfel, se constată că obiectul cauzei de față îl constituie cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f C. proc. pen. ce vizează o încheiere pronunțată într-un recurs în casație și, pe cale de consecință, competența nu poate reveni decât instanței care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În acest sens, se reține, pe de o parte, că potrivit art. 458 C. proc. pen. competența de a soluționa cererea de revizuire revine instanței care a judecat cauza în primă instanță, or judecătorul de filtru nu face o judecată în primă instanță, prevederile procedurale referitoare la examinarea admisibilității în principiu fiind diferite de cele care reglementează judecata în primă instanță. Dispozițiile legale care reglementează calea de atac a revizuirii fac referire la instanța competentă să soluționeze cauza, în sensul unei instanțe de judecată în complet colegial, și nu la un judecător desemnat în procedura prealabilă.

Pe de altă parte, se reține că procedura admisibilității în principiu a recursului în casație nu presupune analizarea temeiniciei motivelor invocate, ci exclusiv verificarea îndeplinirii condițiilor legale pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac. În cadrul acestei etape preliminare, instanța – reprezentată printr-un complet compus dintr-un singur judecător – se pronunță doar asupra admisibilității în principiu a recursului, fără a se angaja într-o analiză de fond a criticilor formulate.

Potrivit art. 440 C. proc. pen.: (1) „Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător (...); (5) În cazul recursurilor în casație declarate împotriva deciziilor pronunțate de completele de 5 judecători, ca instanțe de apel, judecătorul care examinează admisibilitatea cererii de recurs în casație în condițiile prevăzute în alin. (1) - (4) trebuie să facă parte dintr-un complet de 5 judecători”.

Totodată, dispozițiile art. 78 alin. (1) lit. b din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 274 din 3 aprilie 2023, cu modificările ulterioare, statuează că președintele completului de judecată, în cazurile prevăzute de lege, întocmește raportul asupra admisibilității în principiu a recursului sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop.

Din interpretarea dispozițiilor legale rezultă că verificarea admisibilității recursului în casație nu se realizează de un complet distinct de cel care urmează a se pronunța pe fondul căii extraordinare de atac, ci de unul dintre membrii acestui complet. Prin urmare, revizuirea hotărârilor de soluționare a recursului în casație, indiferent dacă privesc admisibilitatea sau fondul acestuia, revine în competența completului investit cu soluționarea căii extraordinare de atac.

În sens se rețin dispozițiile art. 26 din Legea nr. 304/2022: „Completurile de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecă recursurile în casație împotriva hotărârilor pronunțate în apel de completurile de 5 judecători după admiterea în principiu, soluționează contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege.”

Analizând cererea de revizuire formulată de revizuentul A Înalta Curte- Completul de 5 Judecători constată că aceasta este admisibilă în principiu.

Astfel, procedând, în conformitate cu dispozițiile art. 459 C. proc. pen., la analiza admisibilității în principiu a cererii de revizuire formulate, Înalta Curte constată că aceasta vizează încheierea nr. 82/RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.x/1/2023, prin care, în esență, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de recurs în casație întemeiată pe cazul de casare nr. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. f C. proc. pen., revizuirea cu privire la latura penală poate fi cerută când hotărârea a cărei retractare se solicită s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce respectiva hotărâre a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Prima etapă, obligatorie, indiferent de cazul de revizuire invocat, constă în analiza condițiilor de admisibilitate a revizuirii, procedură în cadrul căreia instanța de revizuire examinează regularitatea cererii de revizuire în raport de care urmează a fi efectuat un control judecătoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul cererii de revizuire, fapt ce în speță presupune verificarea condițiilor prevăzute de art. 459 alin. (3) C. proc. pen.

Examinând îndeplinirea acestor condiții, Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată de A a fost formulată în scris, motivată în fapt și în drept, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază, respectiv cel prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f C. proc. pen. - hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În acest punct instanța, în examinarea admisibilității în principiu a cererii formulate constată

- existența unei decizii a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională o normă legală, respectiv art. 438 alin. (1) lit. f C. proc. pen.;

- decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial, ulterior rămânerii definitive a Încheierii nr. 82/RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.x/1/2023;

- hotărârea supusă revizuirii a fost întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituțională, respectiv cererea de recurs în casație întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. fiind respinsă, ca inadmisibilă, cu motivarea că prevederile legale în discuție vizează doar situația în care „în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal”, soluție care nu a fost pronunțată în speță, instanța de apel dispunând condamnarea inculpatului revizuent.

Pentru ca cererea de revizuire să fie admisibilă se impune ca revizuentul să fi invocat excepția de neconstituționalitate în cadrul dosarului său soluționat definitiv, condiție îndeplinită așadar în speță, sens în care, Înalta Curte apreciază că art. 453 alin. (1) lit. f C. proc. pen. – invocat de revizuent ca temei legal al cererii - este apt să determine admiterea în principiu a cererii de revizuire.

Pe fondul cererii de revizuire Înalta Curte -Completul de 5 Judecători constată că prin Încheierea nr. 82/RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.x/1/2023 a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpat împotriva deciziei penale nr. 48 din data de 26 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/1/2022, cu motivarea că prevederile legale în discuție vizează doar situația în care „în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal”, soluție care nu a fost pronunțată în speță, avându-se în vedere dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Cererea de revizuire a fost formulată în conformitate cu dispozițiile art. 457 alin. (1) teza finală C. proc. pen., în mai puțin de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 50 din 18 februarie 2025, de către recurentul-inculpat A persoană care a promovat recursul în casație ce a format obiectul dosarului nr. x/1/2023.

Ulterior acestei hotărâri, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025, a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal, este neconstituțională.

În plus, se constată că recurentul-inculpat A a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. în cadrul dosarului nr. x/1/2023/a1 anterior publicării deciziei Curții Constituționale nr. 50 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025, cerere ce i-a fost admisă de către Înalta Curte prin încheierea din data de 30 octombrie 2023.

Totodată, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că, deși hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate într-o altă cauză, aceasta profită și revizuentului A care a declanșat controlul de constituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. anterior momentului publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 50 din 18 februarie 2025, în condițiile prevăzute de lege.

Sub acest aspect, Curtea Constituțională prin decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016 a reținut: că „33. (...) o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a ridicat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv.”

Mai mult, consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă, revizuentul fiind în executarea unei hotărâri pe care o consideră nelegală și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În consecință, Înalta Curte, apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 459 C. proc. pen., sens în care, făcând aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională în considerentele deciziei mai sus arătate, va admite cererea de revizuire formulată de condamnatul A împotriva încheierii nr. 82/RC pronunțată la data de 15 noiembrie 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/1/2023.

Încheierea atacată va fi anulată în parte instanța urmând a dispune rejudecarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A , numai cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct.8 C. proc. pen.

Având în vedere că hotărârea atacată a fost pronunțată în etapa examinării admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație care, în conformitate cu dispozițiile art. 440 alin. (1) C. proc. pen., se face atunci când procedura de comunicare a cererii este legal îndeplinită, de un complet format din un judecător, în cameră de consiliu și fără citarea părților, iar, potrivit art. 461 alin. (1) C. proc. pen., rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedură privind judecata în procedura de filtru a recursului în casație, Înalta Curte va trimite cauza la repartizare aleatorie, pentru verificarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A împotriva deciziei penale nr.48 din data de 26 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/1/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul A împotriva încheierii nr. 82/RC din data de 15 noiembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/1/2023.

Admite cererea de revizuire formulată de condamnatul A împotriva aceleiași hotărâri.

Anulează, în parte, încheierea atacată și dispune rejudecarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A , numai cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct.8 C. proc. pen.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii penale atacate care nu contravin prezentei hotărâri.

Trimite cauza la repartizare aleatorie, pentru verificarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A împotriva deciziei penale nr.48 din data de 26 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/1/2022.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuentul condamnat, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 190 lei, rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2025.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj