Camera de Consiliu
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2/2022 pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A a solicitat anularea rezoluției de clasare și de respingere a plângerii emise în lucrarea nr. C22/824/24.05.2022 emisă sub nr. 7684 de Inspecția Judiciară și continuarea procedurii disciplinare în baza sesizării adresate acestei din urmă pârâte.
La primul termen de judecată acordat în cauză la data de 07.03.2023, completul de fond, inițial învestit cu soluționarea cauzei, a apreciat că instanța este competentă să soluționeze contestația împotriva rezoluției de clasare formulată în temeiul art. 45 ind. 1 din Legea nr. 317/2004, reținând că faptul părțile (reclamantul și pârâții B și C), legal citate, nu s-au prezentat, fără a se solicita judecata în lipsa acestora, constatându-se, prin aceeași încheiere, referitor la procedura de citare cu pârâta C, că este legal îndeplinită întrucât aceasta nu a notificat instanța cu privire la schimbarea domiciliului său, fiind citată pentru acest termen de judecată la sediul Tribunalului Iași.
La data de 14.09.2023 a fost înregistrată cererea reclamantului de repunere pe rol a cauzei (fiind expediată prin poștă), cerere prin care acesta a arătat că obiectul cauzei este anularea rezoluției de clasare emisă de Inspecția Judiciară cu privire la faptele atribuite pârâților magistrați B și, respectiv C, totodată, acesta solicitând anularea încheierii nr.301/05.11.2021 pronunțată în dosarul penal nr. x/99/2021 al Tribunalului Iași, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,6054 ha situat în (...), (...) în Mun. D, județul E, precum și restituirea cramei, acordarea unor daune civile reprezentând contravaloare cramă, construcție auxiliară a viilor nobile în cuantum de 8270 euro, respectiv contravaloarea producției pe 3 ani în cuantum de 50.853 lei.
La data de 13.11.2023, reclamantul a formulat în scris precizări, atât sub aspectul cadrului procesual pasiv, cât și al obiectului cererii deduse spre soluționare, arătând că solicită, alături de capătul de cerere privind anularea rezoluției de clasare emisă de Inspecția Judiciară, anularea încheierii nr. 301/05.11.2021 pronunțată în dosarul penal nr. x/99/2021 al Tribunalului Iași, indicând ca pârâți Șeful Inspecției Judiciare, dar și pe următorii: F Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G- Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (Fost Manager al SC I SA, J-fostă K-manager al I SA), Consilierul Juridic Șef al Administrației Prezidențiale a României, precum și pe Președintele ANRP.
La termenul de judecată din data de 17.11.2023, în dosarul cu nr. x/2/2022, instanța a luat act că se formulează cerere adițională de către reclamant prin care se solicită introducerea în cauză și a altor persoane ca pârâți, anume: L-inspector șef al Inspecției Judiciare, F primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, Președintele Autorității pentru Restituirea Proprietăților, H (fost manager al SC I SA), J (fostă K) (actual manager al SC I SA) și Consilierul juridic șef al Administrației Prezidențiale a României.
La data de 07.02.2024 reclamantul a indicat conținutul pretențiilor deduse judecății, dar și cadrul procesual pasiv, având, la punctele III-VI, următoarele solicitări: anularea încheierii nr.301/5.11.2021 pronunțate în dosarul penal x/99/2021 al Tribunalului Iași, și a ordonanței emise la data de 23.04.2019 în dosarul nr. nr.x/P2018 al DNA-Structura Teritorială Iași, obligarea pârâților de a fi pus în posesie reclamantul și de a i se elibera un titlu de proprietate, acordarea daunelor civile, dar și solicitarea de aprobare de ridicare a troiței, totodată, menționând și pârâții cu care acesta înțelege să se judece în prezenta cauză, în număr de 11, respectiv: F- Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G- Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (Fost Manager al SC I SA, J -fostă K -manager al I SA), Consilierul Juridic Șef al Administrației Prezidențiale a României și Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași.
La termenul de judecată din data de 16.02.2024, în dosarul inițial înregistrat, Curtea de Apel București, având în vedere obiectul cererii astfel cum a fost extins de către reclamant, a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale cu privire la toate aceste din urmă capete de cerere, prorogând discutarea acesteia până la termenul următor, acordat în vederea citării în cauză în calitate de pârât a Serviciului Teritorial Iași din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
La termenul de judecată din data de 24.05.2024, Curtea a dispus măsura disjungerii parțiale a cauzei cu privire la următoarele capete de cerere: solicitarea reclamantului de a fi pus în posesie reclamantul și pentru a i se elibera un titlu de proprietate, restituirea cramei, acordarea daunelor civile, anularea Încheierii nr. 01/5.11.2021 pronunțate în dosarul penal x/99/2021 al Tribunalului Iași, anularea ordonanței emisă la data de 23.04.2019 în dosarul nr. x/P2018 al DNA-Structura Teritorială Iași și solicitarea de aprobare de ridicare a troiței-capăt de cerere introdus prin plângerea din 07.02.2024 la pct. VI, capete de cerere având următorii pârâți: F- Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G- Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (fost Manager Al Sc I Sa), J (Fostă K) (Actual Manager al SC I SA), Consilierul Juridic Șef Al Administrației Prezidențiale a României și Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Iași, fiind format dosarul nr. x/2/2024.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 1476 din data de 20 septembrie 2024, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale a Curții de apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și a declinat competența de soluționare a cauzei privind capetele de cerere anterior menționate, formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții F Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G - Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (fost Manager al SC I SA), J (Fostă K) (actual Manager al SC I SA), Consilierul Juridic Șef al Administrației Prezidențiale a României cu sediul în București și Direcția Națională Anticorupție prin Serviciul Teritorial Iași, în favoarea Tribunalului Vaslui, Secția civilă.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în raport de modalitatea concretă în care a fost formulată acțiunea, că verificarea competenței instanței a avut în vedere exclusiv capătul de cerere având ca obiect contestația formulată împotriva rezoluției de clasare emise de pârâta Inspecția Judiciară în conformitate de dispozițiile art. 45 ind. 1 din Legea 303/2004.
Cu privire la capetele de cerere adăugate solicitării inițial adresate Curții de Apel București s-a apreciat că la termenele de judecată din 7.02.2023 ( primul termen acordat în dosarul inițial) și 17.11.2023 (al doilea termen de judecată), nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 130 alin. (2) și art. 131 din C. proc. civ., ci doar la termenul din data de 16.02.2024 .
2.2. Prin sentința nr. 48/C.A./11 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Vaslui Secția Civilă s-a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu.
S-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul cauzei privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții F Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (fost Manager al SC I SA), J (Fostă K) (actual Manager al SC I SA), Consilierul Juridic Șef al Administrației Prezidențiale a României și Direcția Națională Anticorupție prin Serviciul Teritorial Iași, în favoarea Curții de Apel București.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Vaslui și Curtea de Apel București.
S-a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Vaslui a invocat dispozițiile art. 131 din C. proc. civ., astfel cum au fost acestea interpretate prin decizia nr. 31/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, apreciind că a fost depășit termenul până la care putea fi invocată excepția necompetenței materiale, odată ce a fost constatată prin încheiere interlocutorie competența materială a curții de apel la termenul din data de 7.03.2023.
3. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art.133 pct.2, art.134, art.135 alin.(1) C. pr. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente, respectiv dispozițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 din C. proc. civ și art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Obiectul prezentului dosar este reprezentat de solicitarea reclamantului A privind punerea în posesie, eliberarea unui titlu de proprietate, restituirea cramei, acordarea daunelor civile, anularea Încheierii nr. 01/5.11.2021 pronunțate în dosarul penal x/99/2021 al Tribunalului Iași, anularea ordonanței emise la data de 23.04.2019 în dosarul nr. x/P2018 al DNA-Structura Teritorială Iași și solicitarea de aprobare de ridicare a troiței-capăt de cerere introdus prin plângerea din 07.02.2024 la pct. VI, capete de cerere având următorii pârâți: F- Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G- Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (fost Manager Al Sc I Sa), J (Fostă K) (Actual Manager al SC I Sa), Consilierul Juridic Șef Al Administrației Prezidențiale a României și Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Iași.
Cauza cu nr. 3421/2/2024 s-a format prin disjungere din dosarul nr. x/2/2022 ( contestație împotriva rezoluției pronunțate de Inspecția Judiciară) aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în urma soluției pronunțate prin Încheierea din data de 24.05.2024. Discutarea excepției competenței instanței a fost prorogată de la termenul din data de 16.02.2024 în dosarul inițial.
Potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ. Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Reține instanța că în cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 31/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2020, s-a statuat, la paragrafele 54, 57 și 58, după cum urmează:
„De asemenea, chiar și în situația în care nu există o astfel de încheiere interlocutorie prin care s-a reținut competența, de altfel, obligatorie, în temeiul prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., efectul neinvocării în termen a excepției de necompetență reprezintă stabilizarea competenței în favoarea instanței sesizate, aspect care nu poate fi ulterior ignorat. Aceeași soluție se impune și în cazul repartizării la secții sau completuri specializate, asimilate sub aspectul regimului competenței materiale procesuale. […]
Referitor la regimul juridic al invocării excepției de necompetență trebuie menționat că una dintre inovațiile actualului Cod de procedură civilă, prin care s-a urmărit să se dea o finalitate practică unui principiu nou al procesului civil, acela al accelerării judecății, reglementat de art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., o reprezintă stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepției de necompetență materială, și anume, până la primul termen la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, adică termenul la care părțile, legal citate, pot pune și concluzii (deci pricina nu se amână pentru un motiv care implică imposibilitatea unor dezbateri contradictorii, precum cel prevăzut de art. 222 din C. proc. civ).
Procedând astfel se evită desființarea tardivă a unor hotărâri pronunțate asupra fondului cauzei, prin efectul invocării excepției de necompetență direct în căile de atac sau chiar în primă instanță, după ce se intră în cercetarea fondului procesului. Se produce, de asemenea, o responsabilizare atât a părților, cât și a instanței, impunându-se verificarea, în condiții de contradictorialitate, a competenței instanței la primul termen la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, putându-se acorda un singur termen pentru lămuriri și probe suplimentare, și aceasta, cu titlu de excepție, în condițiile art. 131 alin. (2) din C. proc. civ.”
Raportat la aceste considerente Înalta Curte constată că, în contextul concret depus judecății, astfel cum a fost acesta redat la pct. 1 din prezenta hotărâre, a fost depășit momentul verificării competenței materiale prin raportare la natura și obiectul pricinii, astfel cum este acesta determinat de prevederile art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) din C. proc. civ, astfel că, termenul de la data de 16.02.2024 la care curtea de apel a invocat excepția necompetenței materiale, nu poate fi considerat „primul termen de judecată”, în condițiile în care instanța a verificat și a stabilit competența de soluționare a cauzei prin încheierea interlocutorie din data de 07.03.2022.
În plus, față de argumentul curții de apel privind completarea cadrului procesual, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 131 se coroborează cu dispozițiile art. 204 din C. proc. civ prin care se instituie condiția ca modificarea cererii de chemare în judecată să se poată realiza doar până la primul termen de judecată, precum și cu dispozițiile art. 123 din C. proc. civ, potrivit cărora cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe.
Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că în situația dedusă judecății, competența de soluționare a fost câștigată în mod definitiv de curtea de apel, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin.(4) C. pr. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A și pârâții F Primarul Municipiului D în calitate de Președinte al Comisiei Locale D pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, G Prefectul Județului E de la Instituția Prefectului E, Președinte al Comisiei Județene E pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, H (Fost Manager al SC I SA), J (Fostă K) (actual Manager al SC I SA), Consilierul Juridic Șef al Administrației Prezidențiale a României, Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Iași în favoarea Curții de Apel București Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.