Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 27.10.2021, în dosarul nr. x/3/2021, reclamanții A, B, C, D, E, F și G au formulat acțiune în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, prin care au solicitat obligarea acestora la:
1. pârâtul CNCD să revină asupra Hotărârii nr. x, pronunțată în data de 27.01.2021, în Dosarul nr. x/2020, deschis în baza Petiției nr. x/23.04.2020, formulată de reclamanți, și în urma unei analize de fond și nu pe excepție, să se constate că au fost discriminați de pârâții nr. 2 și 3, față de modul discriminatoriu în care a soluționat cererea comparativ cu veteranii de război, cu răniții din teatrele de operațiuni, cu avansarea tuturor cadrelor militare în retragere și în rezervă, precum și avansarea unor persoane politice și administrative în perioada în care la conducerea ministerului s-a aflat general cu 4 stele H.
2. pârâtul nr.2, Ministerul Apărării Naționale, în solidar cu conducătorul instituției și ordonatorul de credite, să fie obligat să emită ordinul de avansare la gradul următor pentru reclamanți, iar pentru reclamanții col. (retragere) pst. B și col (retragere) just.mil. D, precum și comandorii (retragere) C și E, să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă și respectiv general de flotilă aeriană, așa cum le-a cerut Președintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.
3. pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, în solidar cu conducătorul instituției și ordonatorul de credite să fie obligat să emită ordinul de avansare la gradul următor; pentru reclamantul colonel (rez.) jdm. A să înainteze propunere de avansare la gradul de general de brigadă, așa cum i-a cerut Președintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.
Prin Sentința nr. 5671/2021, Tribunalul București Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, având în vedere că pârâtul CNCD este o autoritate centrală, a cărei competență se exercită la nivel național, motiv pentru care tribunalul a apreciat că soluționarea litigiului este de competența curții de apel conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin Încheierea din data de 27.01.2022, Curtea a arătat că, luând în considerare atât faptul că Hotărârea CNCD atacată nu cuprinde o soluție pe fondul petiției, capătul de cerere aferent fiind într-un stadiu avansat de soluționare în raport cu celelalte capete de cerere, cât și faptul că dreptul de avansare în grad este unul individual, care trebuie examinat de instanța competentă material și teritorial, conform legii, apreciind că au fost îndeplinite condițiile art. 139 alin. (5) C. proc. civ., a dispus disjungerea capătul de cerere referitor la atacarea hotărârii Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării de celelalte capete de cerere, iar în privința celorlalte capete de cerere formarea pentru fiecare reclamant a câte unui dosar separat.
2. Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 182 din 7 octombrie 2022, Curtea de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și chematul în garanție Preşedintele României I, cauză declinată de la Curtea de apel București prin Sentința nr. 332/24 februarie 2022, ca neîntemeiată.
3.Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct.6, 7 și 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului, a arătat, în esență, că gradul pe care îl solicită este onorific, astfel că nu-i aduce niciun beneficiu material, apreciind că merită acordarea acestui grad pentru: activitatea exemplară si devotamentul cu care a îndeplinit atribuțiile funcționale; studiile militare și civile terminate, adică finalizate cu diplome de licență; sângele vărsat pe altarul sfânt al Revoluției Române din Decembrie 1989; grila de evaluare a competenței și meritelor coloneilor/comandorilor în retragere propuși a li se acorda gradul de general de brigadă/similar în retragere
În continuare, a expus argumentele de drept înfățișate primei instanțe pentru care a considerat că în mod discriminatoriu, în privința sa, nu a fost formulată propunerea de avansare la gradul de general de brigadă.
În susținerea motivului de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct.6 C. proc. civ., recurentul a arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
Motivele contradictorii sunt consemnate în considerentele reținute prin Hotărârea nr. 805/2022, pronunțată în ședința publică din data de 28.04.2022, la care judecătorul fondului face trimitere în motivarea sentinței recurate, dar refuză să le ia în considerare.
Singurul temei de drept luat în considerare este cel conținut de art. 14 din OMAI. Nr.177 privind activitatea de manag DGMRU, invocat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, conform căruia, generalul în rezervă/retragere, poate avansat dacă a fost încadrat el puțin 2 ani pe o funcție prevăzută în Stat, normă contrazisă de Statul Cadrelor Militare și de Ordinul nr. 132/2012 actualizat nr 2022.
Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 pct.7 C. proc. civ., recurentul arată că în cauză s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, prin raportare la Hotărâre nr.805/2022 din dosarul nr. x/3/2021, prin care Curtea de Apel București a admis în parte capătul de cerere privind atacarea Hotărârii nr. x/27.01.2021, emisă de pârâtul C.N.C.D și a anulat Hotărârea nr. x/27.01.2021, emisă de pârâtul C.N.C.D., cu consecința obligării pârâtului C.N.C.D. la soluționarea pe fond a sesizării/petiției reclamanților.
În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 pct.8 C. proc. civ., recurentul susține că judecătorul fondului, nu a ținut cont de normele de drept material opozabile cauzei, cu excepția celor invocate de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.
În acest sens, arată că prin Ordinul nr. 132/2012 actualizat în 2022, se susține că:
Pentru avansarea la gradul de general solicitantul trebuie :
- să aibă merite deosebite, pe plan național sau internațional, atât pe timpul activității în armată, cât și după trecerea lor în rezervă/retragere;
- să nu mai fi beneficiat de înaintare în grad în ultimii 3 ani (2 ani, în cazul celor răniți în acțiuni militare), iar prin noul grad să nu se depășească, față de gradul funcției deținute în activitate, două trepte ierarhice - pentru înaintări până la gradul de colonel (similar), inclusiv/o treaptă ierarhică - pentru înaintări vizând gradele de general/similar, fac excepție răniții în acțiuni militare;
- să atingă performanța minimă de 80 de puncte pe Grila de evaluare a competenței și meritelor coloneilor/comandorilor în retragere propuși a li se acorda gradul de general de brigadă/similar în retragere, cu condiția ca punctajul acordat pentru perioada cât au fost în activitate să fie de cel puțin 50 de puncte, iar cel aferent meritelor după trecerea în rezervă/retragere să însumeze cel puțin 30 de puncte.
Avansarea înainte de termen:
Pentru merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliției, polițistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, OMAI 177 privind activitatea de manag. DGMRU.
Avansarea polițistului înaintea împlinirii stagiului minim se face de Ziua Națională a României - 1 Decembrie sau în tot cursul anului, pentru merite excepționale, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a îndeplinit jumătate din stagiul minim al gradului profesional pe care îl deține; este apreciat în această perioadă cu calificativul de cel puțin "bine"; postul pe care este încadrat în statul de organizare este prevăzut cu grad profesional superior celui pe care îl deține; a absolvit studiile sau/și cursurile prevăzute de lege.
În concluzie, recurentul face trimitere la art. 8 Ord.M.Ap.N nr. 132/2012 actualizat
Cadrele militare în rezervă pot fi înaintate în gradul următor la termen sau în mod excepțional.
înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în rezervă, la termen, se realizează cu prilejul zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României și cu ocazia Zilei rezervistului militar.
Cadrele militare în rezervă pot fi înaintate în gradul următor, în mod excepțional, în tot cursul anului.
Cadrele militare în rezervă care, potrivit dispozițiilor art. 64 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, săvârșesc fapte de eroism și acte exemplare de curaj, în executarea unor misiuni în țară sau în afara teritoriului statului român ori în alte situații, fiind răniți, pot fi înaintate în gradul următor, în mod excepțional, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 61 din aceeași lege.
4.Apărările formulate în cauză
Intimatul Ministerul Apărării Naționale a depus concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea atacată conține motivele pe care se întemeiază, nu cuprinde motive contradictorii sau străine cauzei și nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
II.Soluția instanței de recurs
Analizând recursul, prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele în continuare arătate.
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct.6 C. proc. civ., potrivit căruia „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei”, este nefondat.
Înalta Curte reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b C.proc.civ., în considerentele hotărârii “se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.”
Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată.
Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.
În ceea ce privește considerentele contradictorii, recurentul-reclamant se referă la considerente reținute prin Sentința civilă nr. 805/2022 pronunțată de Curtea de Apel București, pe care judecătorul fondului nu le-a luat în considerare, nu le indică în raport de sentința recurată, pentru a fi analizat motivul de casare invocat.
Pentru aceste motive, soluția instanței de fond este motivată, judecătorul fondului a arătat considerentele pentru care recurentul-reclamant nu îndeplinește condițiile legale pentru formularea propunerii de către ministrul apărării naționale pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere, motivul de casare nefiind întemeiat.
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct.7 C. proc. civ. („când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat”), este nefondat.
Potrivit art. 488 alin. (1) 7 C. proc. civ. ,,casarea unor hotărâri se poate cere când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat”.
După cum rezultă din prevederile art. 430 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat este un efect al hotărârii judecătorești, în virtutea căruia un litigiu soluționat printr-o hotărâre judecătorească nu mai poate forma obiectul unui nou proces având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Susținerile potrivit cărora hotărârea recurată ar încălca autoritatea de lucru judecat nu pot fi reținute.
Nu există identitate de obiect, cauză și părți între prezenta cauză și cea soluționată prin Sentința civilă nr. 805/2022 pronunțată de Curtea de Apel București, prin care a fost anulată Hotărârea nr. x/27.01.2021 emisă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a fost obligat acesta la soluționarea pe fond a sesizării reclamantului.
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct.8 C. proc. civ. („când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”), astfel după cum rezultă din dispozițiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. d – 489 C. proc. civ., simpla nemulțumire a părții față de hotărârea pronunțată nu este suficientă, recurentul trebuie să arate criticile de nelegalitate față de hotărârea atacată, nefiind suficientă și nici necesară o simplă relatare a faptelor procesului, în condițiile în care recursul nu are caracter devolutiv și nu vizează situația de fapt.
Or, în cauză, recurentul-reclamant nu a arătat, în concret, în ce constau greșelile săvârșite de către instanța de fond, în ceea ce privește greșita aplicare a normelor de drept material, pentru a putea fi încadrate în motivul prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) 8 C. proc. civ.
Menționarea unor temeiuri de drept în cuprinsul cererii de recurs este lipsită de relevanță, în contextul în care recurentul nu a precizat că acestea ar fi fost nesocotite, aplicate/interpretate greșit de către prima instanță.
Sunt lipsite de relevanță susținerile referitoare la prevederile Ordinului nr.132/2012 privind acordarea gradelor și înaintarea la gradul următor, pe timp de pace, a cadrelor militare în rezervă și în retragere, avansarea în grad a veteranilor de război, precum și înaintarea în gradul următor a fostelor cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, aceste prevederi nefiind incidente în cauză.
Reclamantul a făcut parte din din personalul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Dispozițiile legale prezentate de reclamantul-recurent nu sunt incidente în cauză, în forma prezentată prin memoriul de recurs, prin sentința recurată fiind corect reținute cele aplicabile situației de fapt.
Astfel cum corect a reținut instanța de fond, calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 nu poate fi asimilată cu aceea de veteran de război, asfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 17 al Anexei nr.6 la O.M.A.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 13 din Secțiunea 4 a Anexei 6 la O.M.A.I. nr. 177/2016 reglementează acordarea gradelor și înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în rezervă și în retragere, după cum urmează:
„Gradul de general de brigadă/ general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă - pentru cei din arma marină - se poate acorda, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naționale a României - 1 Decembrie colonelului/comandorului în retragere care îndeplinește cumulativ următoarele criterii:
a) este absolvent cu diplomă de licență sau echivalentă al instituțiilor militare ori civile de învățământ superior;
b) are o vechime ca militar, respectiv polițist, de cel puțin 25 de ani și un stagiu de ofițer în activitate de minimum 5 ani în gradul de colonel/comisar-șef de poliție, ori comandor;
c) a fost încadrat cel puțin 2 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu gradul de general de brigadă/chestor de poliție, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă sau superioare și a fost evaluat în această perioadă cu calificativul de cel puțin «bun»;
d) participă activ la activitățile Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din MAI și se bucură de prestigiu și
apreciere în rândul membrilor asociației;
e) nu a fost trecut în rezervă pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;
f) nu a suferit condamnări și nu a făcut parte din fostele organe de securitate în misiuni de poliție politică.”
Contrar susținerilor recurentului-reclamant, astfel cum a reținut instanța de fond, acesta nu a fost încadrat cel puțin 2 ani în funcții prevăzute în statul de organizare cu gradul de general de brigadă sau superioare, nu are un stagiu de ofițer în activitate de minimum 5 ani în gradul de colonel și nu este cadru militar în retragere, nefiind îndeplinite condițiile legate pentru acordarea gradului de general de brigadă.
Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală, motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant fiind nefondate.
6.Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C.proc.civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul A împotriva Sentinței nr. 182 din 7 octombrie 2022 a Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 22 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.